Statele membre al Uniunii Europene trebuie sa publice o lista detaliata a beneficiarilor de fonduri pentru agricultura pana in aprilie 2009

Comisia Europeana a stabilit miercuri normele pentru alcatuirea listei care va cuprinde toti beneficiarii de fonduri europene pentru agricultura, fie ca sunt plati directe sau alte masuri de sprijin. Numele complet al fiecarui beneficiar, localitatea, codul postal, dar si sumele obtinute vor trebui afisate de statele membre pe un site propriu pana in 30 aprilie 2009, a dispus Bruxelles-ul. Masura are drept scop o mai mare transparenta si este luata in contextul in care ultimul raport al Curtii Europene de Audit a indicat o utilizare necorespunzatoare a banilor europeni destinati agriculturii.

Cei interesati vor putea vedea ce sume a primit fiecare persoana sau societate, iar sumele vor fi defalcate in plati directe si „alte amsuri de spijin”, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene. Pentru politica de dezvoltare rurala – cofinantata de UE si de statele membre – informatiile se vor referi atat la sumele primite de la UE, cat si la cele de la autoritatile nationale. Informatiile vor trebui sa fie publicate pana la 30 aprilie a fiecarui an, pentru exercitiul financiar precedent si trebuie sa ramana afisata timp de doi ani de la data publicarii.

Publicarea informatiilor despre fondurile de dezvoltare rurala va incepe putin mai devreme decat publicarea informatiilor despre platile directe pentru agricultori. Pentru toate fondurile de dezvoltare rurala cheltuite intre 1 ianuarie si 15 octombrie 2007, informatiile vor fi publicate pana la data de 30 septembrie 2008.

„Este vorba despre banii contribuabililor, deci este foarte important ca oamenii sa stie cum se cheltuiesc”, a afirmat Mariann Fischer Boel, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala. „Transparenta trebuie, la randul sau, sa imbunatateasca administrarea acestor fonduri, prin sporirea controlului public asupra modalitatii de cheltuire a banilor. Numai in acest mod putem garanta o dezbatere informata despre viitorul politicii agricole comune”, a spus oficialul european.

Intocmirea acestei liste a fost hotarata in 2006, odata cu adoptarea noului regulament financiar, insa miercuri Comisia a stabilit clar modalitatile in care ea sa fie alcatuita si ce sa cuprinda ea. Comisia cere statelor membre „sa informeze beneficiarii asupra faptului ca datele personale vor fi facute publice precum si asupra drepturilor prevazute de normele UE referitoare la protectia datelor, garantand astfel faptul ca sistemul respecta cerintele privind protectia datelor’, mai arata comunicatul Bruxelles-ului.

Statele membre vor decide cine va fi responsabil de crearea si administrarea site-urilor nationale si pot decide daca vor ca listele sa fie mai detaliate decat cere Comisia. de altfel, o serie de tari europene – Spania, Danemarca, Belgia, Cehia, Letonia, Estonia, Italia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovenia si Slovacia – publica deja liste ale beneficiarilor.

Banii pentru agricultura in UE au avut alte destinatii

Banii pe care ar trebui sa-i primeasca fermierii europeni de la bugetul UE au ajuns in buzunarele patronilor unor terenuri de golf (in Danemarca), a unor herghelii si parcuri de distractii (in Germania si Suedia) sau a unor consilii locale orasenesti si companii de cai ferate (in Marea Britanie), a indicat ultimul raport al Curtii Europene de Conturi/Audit, facut pentru anul 2006 si prezentat in noiembrie 2007 Parlamentului European.

La nivelul statelor membre, aproape 30% din cererile de ajutor pe suprafata pentru care s-au efectuat plati in 2006 contineau erori. Cele mai mari probleme se constata in Grecia, pentru al cincilea an consecutiv. „Aproximativ 850 de milioane de euro sunt platite agricultorilor in fiecare an in conditii de control nesatisfacatoare”, arata raportul Curtii Europene de Conturi/Audit.

Noile state membre ale UE au fost date ca exemplu negativ, pentru neregulile gasite. Potrivit raportului Curtii, in Estonia cei patru beneficiari auditati au beneficiat de plati pentru o suprafata mai mare (cu 4,6% – in medie) decat cea masurata la fata locului, iar autoritatile estone nu au putut sa justifice cifra utilizata pentru calculul coeficientului de reducere pe care l-au aplicat.

In Cipru, continua sa existe carente in sistemul cadastral (care dateaza din 1926 si care nu reflecta modificarile survenite de atunci in limitele naturale ale suprafetelor ), ceea ce explica cele doua diferente relativ importante care au fost constatate cu privire la suprafete (7,26% si 18,7 %).

In Ungaria, coeficientul de reducere a fost calculat gresit, conducand la plati majorate sistematic cu 1,62% fata de cat s-ar fi cuvenit.