Science Report: Una din zece persoane de pe Terra este afectată de o pandemie puțin cunoscută ● Specialiștii au identificat patru tipare de somn și modul în care ele ne influențează ● Zonele marine protejate nu au ajutat cu nimic populațiile de pești

​Una din zece persoane de pe Terra este afectată de o pandemie puțin cunoscută ● Specialiștii au identificat patru tipare de somn și modul în care ele ne influențează ● Zonele marine protejate nu au ajutat cu nimic populațiile de pești

Una din zece persoane de pe Terra este afectată de o pandemie puțin cunoscută

Bolile renale au cunoscut o recrudescență atât de puternică în ultimii ani încât se poate vorbi despre o veritabilă pandemie. Cel puțin asta susține un grup internațional de cercetători, susținut de cele mai importante organizații de profil de lume (Asociația Internațională de Nefrologie, Asociația Americană de Nefrologie și Asociația Renală Europeană), într-un studiu recent publicat în Nature Reviews Nephrology.

Din datele furnizate de specialiști, bolile renale au devenit a treia cauză a mortalității din punct de vedere al vitezei cu care se propagă. Mai mult, până în anul 2040, se așteaptă ca astfel de afecțiuni să fie a cincea cauză a mortalității la nivel global.

Nu mai puțin de 850 de milioane de persoane suferă de afecțiuni ale rinichilor la nivel global. Practic, aproape o persoană din zece. Iar asta vine cu niște costuri uriașe pentru sistemele de sănătate din toată lumea. Ca un exemplu, numai în SUA sunt cheltuite 130 de miliarde de dolari anual, numai în acest scop.

Și totuși, avertizează specialiștii, despre această veritabilă pandemie se vorbește foarte puțin. Nici măcar Organizația Mondială a Sănătății nu are astfel de boli pe lista priorităților. Practic, OMS oferă o atenție sporită afecțiunilor neurologice, celor cardiovasculare, cancerului și bolilor pulmonare. Însă, atâta vreme cât bolile renale nu sunt prioritizate, populația globală nu este conștientă de amploarea acestora și de efectele pe care le pot avea.

Autorii studiului susțin că numărul persoanelor care vor suferi de boli renale va crește considerabil, pe fondul îmbătrânirii populației globale, iar cele mai afectate țări vor fi cele mediu sau slab dezvoltate. De fapt, circa două treimi din numărul bolnavilor provin din astfel de state.

Cifrele ar putea fi mult mai mari. Spre exemplu, în multe țări cazurile trec neobservate și, drept urmare, nu sunt contorizate. Nu se știe exact câte persoane mor anual din cauză că nu pot obține un transplant sau o dializă. OMS estimează că numărul acestora ar fi de circa 7-10 milioane.

O altă problemă este că tratamentele sunt extrem de scumpe și duc la cheltuieli uriașe în rândul sistemelor de sănătate. Ca un alt exemplu, în Thailanda, 3% din totalul cheltuielilor sistemului de sănătate național se duc numai în tratamentul bolilor renale.

Specialiștii susțin că adăugarea acestor boli pe lista de priorități a OMS va atrage fonduri masive pentru cercetare și pentru tratarea multora dintre cazuri. Apoi, adaugă aceștia, companiile farmaceutice trebuie să găsească soluții pentru a face tratamentele mai ieftine. Iar cel mai bun exemplu oferit de ei este cel din timpul pandemiei COVID, atunci când profitul și distribuirea medicamentelor unui segment larg al populației nu s-au exclus reciproc.

Specialiștii au identificat patru tipare de somn și modul în care ele ne influențează

Lipsa somnului sau somnul neodihnitor, este fapt deja dovedit, pot duce la o serie de afecțiuni grave, unele chiar cu capacitatea de deveni cronice sau de a duce la decesul persoanei afectate. Însă majoritatea studiilor de profil se axează pe o singură caracteristică a somnului la un singur moment în timp, riscând să piardă informații cheie. Asta o spun mai mulți cercetători din SUA, într-un studiu coordonat de specialiști de la Universitatea din Pennsylvania, studiu care a fost publicat în revista Psychosomatic Medicine.

În ordinea asta de idei, cercetătorii care au contribuit la studiul în cauză au analizat nu mai puțin de 3.683 de voluntari din SUA, în două sesiuni, una desfășurată în perioada 2004-2006, iar cea de a doua în 2013-2017. Pe baza informațiilor obținute, ei au putut descrie patru tipare de somn, dar și modul în care ne pot influența zilnic.

Prima categorie ar fi cea a persoanelor cu un somn odihnitor, cu un program regulat de somn, la orele optime. O altă categorie ar fi cea a indivizilor care nu se pot bucura de un somn regulat din cauza programului de lucru, însă recuperează în zilele nelucrătoare.

Un alt tipar ar fi cel al persoanelor care prezintă semne clasice ale insomniei: incapacitatea de a adormi sau care au nevoie de timp îndelungat pentru a o face, oboseală permanentă, probleme de concentrare șamd. Un ultim tipar este cel al persoanelor care dorm în reprize atât pe timpul nopții cât și pe timpul zilei.

Grav este, subliniază autorii studiului, că peste jumătate dintre cei aflați sub observație au intrat în ultimele două categorii, cele în care tiparul de somn este departe de varianta optimă. Mai mult, cei mai mulți dintre subiecții care au păstrat acest model de somn pentru zece ani au dezvoltat în timp afecțiuni cardiovasculare, diabet sau depresie.

Specialiștii susțin că persoanele predispuse la insomnii sunt cele care sunt supuse stresului zilnic, care nu au siguranța locului de muncă sau care au un nivel redus de educație. În schimb, cei care dorm în reprize sunt fie pensionari, fie persoane vârstnice.

Ei trag un semnal de alarmă cu privire la importanța somnului în viața de zi cu zi și a modului în care lipsa acestuia ne poate afecta negativ. Cercetătorii recunosc că este dificil să poți schimba programul unei persoane, însă există o așa numită igienă a somnului pe care toți o pot respecta. Iar asta include exerciții regulate, evitarea fumatului și a cofeinei după ora amiezii, sau renunțarea la telefon și alte dispozitive de acest gen înainte de somn.

Zonele marine protejate nu au ajutat cu nimic populațiile de pești

Oricât ar părea de cinic și de dezmăgitor, adevărul este că zonele marine protejate prin lege nu au oferit niciun fel de beneficiu populațiilor de pești și de corali care fuseseră afectate de poluare și de pescuitul industrial. La o astfel de concluzie au ajuns specialiști de la mai multe centre de cercetare din SUA, după ce au analizat situația din nu mai puțin de 111 astfel de arii protejate, din Marea Caraibilor.

Zonele au fost ținute sub observație pe o durată de 12 ani, timp în care se aștepta refacerea populațiilor de pești. Este vorba despre cel puțin 500 de specii de pești și circa 65 de specii de corali, care trăiesc în zona Riftului Mezoamerican, areal care se întinde pe mai mult de 1.000 de kilometri de-a lungul coastelor Mexicului, Hondurasului, Belizelor și Guatemalei.

Dat fiind faptul că formele de viață marine au fost puternic afectate în ultimele decenii, guvernele acestor țări au decis instituirea unor zone protejate, arii în care speciile în cauză să își revină în lipsa influenței antropice.

Cercetătorii care au studiat cele 111 arii protejate au însă o veste proastă. Situația nu s-a îmbunătățit, așa cum era de așteptat, și asta comparativ cu 28 de arii care nu s-au bucurat de protecție.

Din cele 111 zone amintite, doar în 11 s-a putut observa o ușoară creștere a populațiilor de pești și corali. În 28 dintre ele, numărul acestora a scăzut, în timp ce în restul nu s-a
observat nicio schimbare semnificativă.

Ciudățenia aparentă este că în siturile neprotejate a existat un declin al speciilor, însă acesta a fost mai mic decât în cazul unora dintre ariile protejate. Specialiștii susțin că principala cauză a declinului o constituie creșterea temperaturilor apelor marine și oceanice, dar și faptul că multe dintre zonele amintite au fost protejate doar pe hârtie. În realitate, actvitatea oamenilor ar fi continuat nestingherită, sub ochii autorităților.

Autorii studiului sunt de părere că situația este una critică și doar o schimbare a politicilor de mediu poate proteja viața marină. Un prim pas ar fi acela de a contoriza acele zone în care schimbările climatice au avut cel mai mic efect, și unde fluctuațiile de temperatură a apelor nu au fost atât de pregnante.

Apoi, oferirea de locuri de muncă localnicilor care trăiau în mod normal de pe urma resurselor acvatice, astfel încât aceștia să fie direct interesați să protejeze ariile cu pricina, nicidecum să se transforme în braconieri.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro