Science Report: Trăim unul dintre cele trei momente cheie din ultimii 66 de milioane de ani ● Marte a avut anotimpuri exact ca Terra ● Bacteriile din adâncurile oceanelor sunt precursoarele mitocondriilor din celulele voastre

​Trăim unul dintre cele trei momente cheie din ultimii 66 de milioane de ani ● Marte a avut anotimpuri exact ca Terra ● Bacteriile din adâncurile oceanelor sunt precursoarele mitocondriilor din celulele voastre

​Trăim unul dintre cele trei momente cheie din ultimii 66 de milioane de ani

O analiză realizată de trei cercetători de la universitățile din Montpellier, Paris și Reading, analiză publicată în revista Nature, susține că Terra a cunoscut două momente cheie ale evoluției climatului în ultimii 66 de milioane de ani. Pe ultimul, cel de al treilea, îl trăim în prezent.

Ideea nu este nouă. De fapt, este o readaptare a așa numitei teorii a echilibrului punctat, teorie emisă în 1972 de către doi paleontologi americani, Niles Eldredge și Stephen Jay Gould. Pe scurt, teoria asta susținea că există anumiți factori care duc la evoluția rapidă a unei specii. Astfel de momente se numesc punctuații. Ele separă perioade relativ lungi de timp în care speciile, după cum este vizibil la nivel fosil, pot trece fără schimbări semnificative.

Autorii studiului recent aplică aceste observații pe ceea ce înseamnă evoluția climatului. Și, astfel, spun ei, primul eveniment major de acest gen a avut loc acum 66 de milioane de ani, atunci când asteroidul gigantic Chicxulub s-a izbit de Terra, fapt ce a dus la dispariția dinozaurilor și, la un tablou mai larg, a peste 75% dintre specii.

Asta a venit la pachet cu o concentrație mare de dioxid de carbon în atmosferă. Iar pentru următorii 30 de milioane de ani, climatul terestru a fost un cald. După cum bine știm, a mai adus și o speciere masivă în rândul păsărilor și mamiferelor, căci evoluția climatică este strâns legată de cea biologică.

Cel de al doilea moment major este cel înregistrat acum circa 34 de milioane de ani în emisfera sudică, atunci când Antarctica a fost complet acoperită de ghețuri. Formarea calotei glaciare sudice a adus o scădere a temperaturilor globale, cu implicații majore în ceea ce înseamnă evoluția climatului și a vieții.

Ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, este prezentul. Unul în care se poate observa o dispariție rapidă a ghețurilor arctice și antarctice. Iar asta, nu există niciun dubiu, va veni cu repercusiuni serioase nu doar pentru umanitate ci și pentru celelalte specii, atâtea câte au mai rămas. Este o schimbare majoră cum, iată, nu se întâmplă decât la circa 30 de milioane de ani. Dacă vom avea soarta dinozaurilor, sau dacă vom reuși să trecem pe acest moment cheie, vom vedea în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat.

Marte a avut anotimpuri exact ca Terra

Una dintre ipotezele cu privire la apariția vieții pe Terra susține că totul se datorează alternanței anotimpurilor. Ciclurile secetoase sau umede, reci sau calde, ar fi permis chimicalelor necesare vieții să pună bazele vieții microbiene. Iar asta s-ar fi întâmplat și pe Terra, după cum o arată roverul Curiosity al celor de la NASA.

Într-un studiu apărut ieri în revista Nature, studiu semnat de o echipă internațională de specialiști, se aduce în discuție o serie de crăpături hexagonale din solul marțian, crăpături observate și fotografiate recent de roverul amintit.

În opinia cercetătorilor din Franța, USA sau Canada, astfel de crăpături nu apar decât ca un efect al trecerilor repetate de la cicluri umede la altele uscate. Și asta sezonier. De asemenea, ele au rămas impregnate în sol încă din vremurile de început ale planetei Marte, atunci când seceta a devenit prevalentă.

Asta este dovadă, zic autorii analizei, că Planeta Roșie a avut condiții aproape indentice cu cele de pe Terra. Vorbim despre mări, oceane, râuri și, iată, chiar și anotimpuri. Ceea ce este cel mai important este că toate ingredientele necesare vieții au fost deja descoperite pe Marte. Luate împreună, toate aceste date indică faptul că probabilitatea ca pe Marte să fi existat viață microbiană în trecutul îndepărtat este una foarte mare.

Descoperirea roverului Curiosity ar putea fi una istorică. De ce? Pentru că în astfel de crăpături ar putea fi descoperite urmele vieții. Pe Terra, mișcările plăcilor tectonice tind să îngroape în adâncuri urmele vieții primordiale. Iar cum Planeta Roșie nu are plăci tectonice, niveluri atât de vechi pot fi lesne descoperite la suprafață.

Cum s-ar zice, suntem extrem de aproape de a afla dacă Marte a avut sau nu viață în trecutul ei

Bacteriile din adâncurile oceanelor sunt precursoarele mitocondriilor din celulele voastre

Specialiștii în evoluția vieții sunt de părere că viața ar fi apărut pe Terra acum aproape 3,7 miliarde de ani. Acum circa 1 miliard de ani, un anumit tip de bacterie, un precursor al mitocondriilor, ar fi apărut pe scena lumii, pas evolutiv care a dus, în timp, la apariția tuturor formelor de viață actuale. Problema cu o astfel de ipoteză era că nu avea elementul cheie, mai exact dovezi ale existenței acestor bacterii primordiale.

Acum le avem, susțin la unison două echipe de cercetători de la Centrul pentru Secvențiere Genomică, respectiv Institutul de Biotehnologie, ambele din Mexic. Specialiștii mexicani, în studiul lor publicat în Science Advances, susțin că au analizat genomul a mii de tipuri de bacterii, în căutarea celor care să prezinte atributele menționate anterior.

O astfel de căutare a fost ușurată de o observație. Anume că mitocondriile produc, printre altele, doi compuși, ambii lipide. Și cum bacteriile moderne care să aibă un comportament similar sunt foarte puține, munca specialiștilor mexicani a putut merge relativ mai ușor către un rezultat pozitiv.

Bacteriile pe care le căutau ei s-au dovedit destul de comune, având în vedere că trăiesc în jurul izvoarelor termale din mai toate oceanele lumii. Au nevoie de oxigen pentru a supraviețui, au un comportament similar cu al mitocondriilor, elemente suficiente pentru a le considera precursorul vieții complexe de azi.

Ah, să nu uităm. Mitocondriile, în caz că nu știați, mai sunt numite și motoarele sau uzinele energetice ale unei celule. Sunt organite întâlnite în toate celulele eucariote, de la fungi la plante și animale. Ele au un rol major nu numai în respirația celulei, dar transformă și nutrienții în energie, folosind oxigenul.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!