Science Report: Secretul murdar al stațiilor de cercetare din Antarctica ● Roverul indian și-a încheiat misiunea pe Lună. Încă niciun semn despre existența apei ● Japonezii susțin că o planetă misterioasă s-ar afla la marginea sistemului nostru solar

​Secretul murdar al stațiilor de cercetare din Antarctica ● Roverul indian și-a încheiat misiunea pe Lună. Încă niciun semn despre existența apei ● Japonezii susțin că o planetă misterioasă s-ar afla la marginea sistemului nostru solar

Secretul murdar al stațiilor de cercetare din Antarctica

Nu mai departe de luna trecută, un studiu realizat de cercetători din Australia, studiu publicat în PlosONE, arăta că zona din jurul stației Antarctica Casey, bază australiană de altfel, este la fel de poluată ca porturile Sydney sau Rio de Janeiro. Adică extrem de poluată.

Problema este că situația asta ar fi una foarte răspândită, și mai toate bazele de cercetare din Antarctica și-ar fi lăsat o astfel de amprentă în solul și apele din jurul lor.

Autorii studiului australian au descoperit o sumedenie de compuși din metale grele (plumb, cupru sau zinc), care se regăsesc în combustibili, și care se foloseau pe scară largă înainte de interzicerea lor în 2001. Răul a fost însă făcut, iar poluarea de acolo este una semnificativă.

Deșeurile erau aruncate mai mereu în preajma stațiilor. Asta era practica, susțin cercetătorii australieni. Iar asta a transformat zonele respective în veritabile focare de poluare. Chiar dacă noile norme impun un protocol diferit de evacuare a deșeurilor, asta s-a întâmplat din 1991. Iar cel puțin două treimi dintre bazele antarctice au fost construite cu mult înaintea acestei date.

Azi există peste 100 de baze, și toate sunt plasate în zone neacoperite de gheață. Asta înseamnă 1% din continentul sudic, dar înseamnă și cea mai populată zonă a acestuia, căci acolo se regăsesc mai toate formele de viață antarctice, de la plante și până la coloniile de foci și de pinguini.

În prezent, se cercetează metode de a decontamina solul, folosind bacterii care înlătură metalele grele. Alternativa ar fi transportul a mii de tone de sol contaminat în altă parte.

Roverul indian și-a încheiat misiunea pe Lună. Încă niciun semn despre existența apei

Roverul Pragyan și-a încheiat oficial misiunea selenară și a intrat în ceea ce se poate numi o stare de „hibernare”. Dat fiind faptul că nu a fost proiectat să reziste la temperaturile extrem de scăzute de pe timpul nopții lunare (sub – 120 de grade Celsius), este foarte posibil ca acesta să nu mai fie funcțional atunci când va începe o nouă zi pe Lună, respectiv 22 septembrie.

În concluzie, specialiștii ar trebui să se descurce cu datele culese de acesta într-un interval deosebit de scurt de timp (23 august – 2 septembrie). În tot acest timp, așa cum v-am anunțat deja, roverul a reușit să identifice prezența mai multor elemente chimice: oxigen, mangan, titan, crom, aluminiu, fier, calciu, crom și, nu în ultimul rând, sulf.

Și totuși, nu a oferit încă nicio dată despre cea mai importantă resursă pe care o aveau în vedere cercetătorii… apa. Asta deși prezența ei fusese semnalată de misiuni anterioare (vezi Luna 24 în 1976, sau Chandrayaan-1 în 2008). Iar apa este imperios necesară pentru prezența unei baze permanente acolo.

Cercetătorii din cadrul ISRO spun însă că mai au nevoie de timp pentru a analiza toate datele oferite de Pragyan prin intermediul sondei Vikram. După ce acestea vor trece prin filtrul specialiștilor indieni, vor fi oferite și comunității internaționale. Dacă există sau nu apă acolo, sau dacă Pragyan a fost capabil să o detecteze, asta vom afla cât de curând.

Între timp, India a demarat deja cea de a doua sa misiune spațială de anvergură, trimiterea unei sonde în punctul Lagrange 1, acolo de unde să studieze Soarele.

Japonezii susțin că o planetă misterioasă s-ar afla la marginea sistemului nostru solar

Doi cercetători niponi, unul de la Universitatea Kindai din Osaka, celălalt de la Observatorul Național Astronomic, au publicat recent un studiu în revista The Astronomical Journal, în care susțin că o planetă despre care nu s-a știut absolut nimic până acum ar putea exista la marginea sistemului nostru solar.

Mai exact, ea s-ar afla în centura Kuiper, o centură formată din materie care își are originea la formarea sistemului solar. Ideea nu este una nouă, dar niciodată nu au putut fi oferite date certe cu privire la existența ipoteticei planete „nr. 9” sau planete „X”, așa cum a fost botezată de-a lungul timpului.

Cercetătorii japonezi susțin că au analizat traiectoria mai multor obiecte din centura Kuiper, și absolut toate se comportă ca și cum ar exista o planetă acolo. Una cu o masă de 1,5-3 ori mai mare ca a Terei. Ce au observat cei doi astronomi este că orbitele obiectelor cu pricina par influențate de forța gravitațională a unui corp ceresc de mari dimensiuni. Și, cum acest obiect nu este vizibil, au recurs la o serie de simulări computerizate în care au introdus toate datele pe care le dețin.

Simulările au arătat, fără dubiu, că explicația cea mai plauzibilă este cea dată de existența unei planete. Una aflată la circa 250-500 de Unități Astronomice (UA) față de Soare. O unitate astronomică este egală cu distanța dintre Soare și Terra. În cazul de față, prezumptiva planetă s-ar afla la circa 37,4 miliarde de kilometri față de Soare.

Asta, evident, nu este o dovadă certă a prezenței respectivei planete. Dar e un punct de plecare. Poate, în felul acesta, NASA va prelungi misiunea New Horizons și ne vom lămuri cum stă treaba.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro