Science Report: Natura nu s-a „vindecat” în timpul restricțiilor din timpul pandemiei COVID ● Un fenomen cosmic unic într-o viață de om va putea fi observat în lunile următoare ● Oamenii își pierd abilitatea de a digera plante
Natura nu s-a „vindecat” în timpul restricțiilor din timpul pandemiei COVID ● Un fenomen cosmic unic într-o viață de om va putea fi observat în lunile următoare ● Oamenii își pierd abilitatea de a digera plante
Natura nu s-a „vindecat” în timpul restricțiilor din timpul pandemiei COVID
Vă amintiți știrile care circulau în timpul pandemiei COVID, știri care anunțau că, pe fondul restricțiilor, Terra a înregistrat un record minim de emisii de dioxid de carbon, că aerul a devenit mult mai curat și că viața sălbatică a început să revendice teritorii ocupate de oameni. Pe scurt, natura începea să se vindece, în doar doi ani în care omul și-a pus amprenta mai puțin asupra sa.
Toate bune și frumoase din acest punct de vedere, numai că știrile de acest gen au fost mai degrabă unele false, susține un grup de peste 220 de cercetători, din 21 de țări, într-un studiu publicat în Nature Ecology&Evolution.
Dacă în cazul emisiilor de carbon, scăderea a fost una de foarte scurtă durată, fără efecte notabile, în cazul vieții sălbatice lucrurile nu au stat deloc așa cum s-a spus. În realitate, viarianta expusă în mass-media și social media în perioada pandemiei COVID este mult prea simplistă pentru a explica ceea ce s-a petrecut. Practic, oamenii au primit ceea ce le-ar fi plăcut să creadă.
Cercetătorii amintiți au colectat date de la peste 5.400 de camere video, montate în diferite locuri din 21 de țări pentru a studia viața sălbatică, și au comparat datele cu cele din perioada pandemiei, dar și din perioada care a precedat pandemia.
În primul rând, susțin aceștia, restricțiile impuse oamenilor nu au redus semnificativ prezența acestora în parcuri sau alte locuri verzi, acolo unde erau montate camere video. Cel puțin nu la un nivel semnificativ la nivel global. Iar animalele sălbatice nu și-au „revendicat teritoriile” așa cum s-a spus.
Schimbările de tipar comportamental la unele specii preced pandemia. Spre exemplu, tot mai multe specii sălbatice tind spre un trai nocturn, pentru a reduce pe cât posibil contactul cu oamenii. Alte specii învață să conviețuiască alături de specia umană, apropiindu-se de comunitățile umane în căutarea hranei sau pentru a evita contactul cu prădătorii. Însă niciunul dintre aceste tipare modificate nu are legătură cu restricțiile COVID, susțin autorii studiului.
Un fenomen cosmic unic într-o viață de om va putea fi observat în lunile următoare
O stea aflată la circa 3.000 de ani lumină față de Terra va genera un fenomen cosmic rar, cel puțin raportat la nivelul duratei medii de viață a oamenilor. Mai exact, o explozie cunoscută sub numele de novă. Aceasta va putea fi vizibilă cu ochiul liber și va fi chiar mai luminoasă decât Steaua Nordului atunci când fenomenul va avea loc, susțin specialiștii NASA citați de Business Insider.
Nova poartă numele de T Coronae Borealis și este ceea ce specialiști numesc o novă recurentă. Mai exact, o novă caracterizată prin explozii care se repetă în timp. În fapt, T Coronae Borealis a fost identificată în secolul al XIX-lea, iar ultimă dată a fost vizibilă în 1946. Exceptând anul acesta, nova va mai fi vizibilă doar la finalul secolului XXI, în jurul anului 2100.
Fenomenul în cauză este generat de o pitică albă, blocată pe orbita unei gigante roșii. Densitatea unei pitice albe fiind una uriașă, ea poate absorbi materia bogată în hidrogen de la giganta roșie, fapt care îi crește exponențial temperatura, până în momentul în care energia astfel acumulată este eliberată sub forma unei explozii cosmice uriașe.
Diferența dintre o novă recurentă și o novă normală, sau o super-novă, este aceea că steaua nu este distrusă definitiv, așa cum se întâmplă în cazul ultimelor două exemple. Nova amintită va fi vizibilă în lunile următoare, cel mai târziu în luna septembrie.
Trebuie subliniat și faptul că fenomenul pe care îl putem vedea anul acesta a avut loc cu mii de ani în urmă. Practic, atât i-a luat luminii ca să ajungă la Terra. De asemenea, fiind la o distanță considerabilă față de sistemul nostru solar, T Coronae Borealis nu va avea niciun efect negativ asupra vieții terestre.
Oamenii își pierd abilitatea de a digera plante
Dieta occidentală, este una în care fibrele vegetale lipsesc din ce în ce mai mult, în detrimentul proteinelor animale. Iar acest aspect vine cu un răspuns evolutiv neașteptat. Acela că oamenii își pierd abilitatea de a mai digera plante, se arată într-un studiu publicat în revista Science de un grup de cercetători de la mai multe universități și centre de cercetare israeliene.
Deși inițial se crezuse că oamenii nu pot digera celuloza din plante, studii recente au arătat că, în organismul uman, există bacterii care au acest rol. Toate bacteriile de acest tip aparțin genului Ruminococcus, iar unele dintre ele se regăsesc la erbivorele domestice.
Analiza recentă a coproliților umani preistorici (excremente fosilizate), ba chiar de acum 1.000 sau 2.000 de ani, a arătat că oamenii posedau încă de pe atunci bacteriile cu rol în digerarea celulozei. Surpriza a venit în momentul în care aceleași bacterii s-au dovedit extrem de rare în societățile industrializate, comparativ cu nivelurile din trecut.
Cel mai probabil, reducerea semnificativă a bacteriilor amintite a fost influențată de trecerea către stilul de viață occidental, subliniază autorii studiului. Lipsa fibrelor vegetale din alimentație a făcut ca bacteriile Ruminococcus să dispară treptat.
Nu este exclus ca reducerea numărului acestora să aibă legătură cu problemele de sănătate care apar în rândul populațiilor urbane din țările occidentale, subliniază specialiștii israelieni, însă acesta este un domeniu care trebuie studiat.
Ei subliniază că bacteriile din genul Ruminococcus au ajuns la oameni, cel mai probabil, odată cu începuturile domesticirii animalelor. Însă, odată ce oamenii au tins spre un mod de viață complet diferit față de cel din trecut, este posibil ca ei să nu mai reprezinte un loc propice pentru astfel de bacterii.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro