Sari direct la conținut

Science Report: Cantitatea de metan eliberată în atmosferă după sabotarea conductelor Nord Stream a fost insignifiantă. A fost identificat un nou episod major de extincție a vieții. Un odeon antic, complet necunoscut, a fost descoperit în sudul insulei Creta

HotNews.ro

​Cantitatea de metan eliberată în atmosferă după sabotarea conductelor Nord Stream a fost insignifiantă ● A fost identificat un nou episod major de extincție a vieții ● Un odeon antic, complet necunoscut, a fost descoperit în sudul insulei Creta

Cantitatea de metan eliberată în atmosferă după sabotarea conductelor Nord Stream a fost insignifiantă

O echipă de specialiști de la Institutul de Fizică Atmosferică din cadrul Academiei Chineze de Științe susține că estimările privind cantitatea de gaz metan eliberată în atmosferă după sabotarea conductelor Nord Stream au fost exagerate.

Oamenii de știință chinezi afirmă în revista de specialitate Advances in Atmospheric Sciences că datele oferite de sateliți de înaltă performanță indică faptul că estimările inițiale, care vorbeau de o cantitate de 0,5 milioane de tone de gaz metan aliberată în decurs de 1-2 zile, nu se bazează pe dovezi științifice clare, iar totul ar fi o dezinformare. În realitate, ar fi vorba de o cantitate totală de 0,22 milioane de tone, echivalentul unei singure zi de emisii raportat la industria petrolieră și de extracție a gazelor.

Conform datelor oferite de specialiștii chinezi, metanul scurs în atmosferă ar fi echivalentul a 20,6 milioane de tone de dioxid de carbon, o concentrație care ar ridica nivelul actual cu doar 0,0026 părți per milion. Practic, cantitatea de gaz metan eliberată de conductele Nord Stream nu poate avea efecte asupra ecosistemelor sau a societății umane. Pericolul real rămâne însă cel reprezentat de industria petrolieră și de agricultură, principalii factori de poluare din prezent, acolo unde valorile sunt incomparabil mai mari.

A fost identificat un nou episod major de extincție a vieții

Oficial, în concepția general acceptată, în istoria vieții au existat cinci mari extincții, ultimul episod de acest gen, cel de al șaselea, fiind cel pe care îl trăim în prezent. Un nou studiu, publicat în revista PNAS, contrazice însă ideile împământenite și susține că a existat și un alt episod, primul în concepția cercetătorilor, care s-ar fi petrecut acum circa 560 de milioane de ani.

Mai exact, susțin specialiștii implicați în proiect, episodul menționat este cel care face trecerea de la formele de viață specifice perioadei geologice numită Ediacaran, către Cambrianul care, până nu demult, era considerat momentul cheie al apariției vieții multicelulare. Datele din ultimele decenii confirmă însă faptul că fauna ediacarană, una marcată de forme de viață statice, a fost mult mai bogată decât se intuise.

Ulterior, acum circa 560 de milioane de ani, aproximativ 80% dintre aceste forme de viață au dispărut, iar locul lor a fost luat de unele dinamice, mult mai eficiente în a colecta sursele de hrană microbiene aflate pe fundul oceanelor. Faptul că din vechea fauna ediacarană au supraviețuit doar speciile de mari dimensiuni ar putea fi un indiciu al adaptării lor la un nivel scăzut de oxigen. Practic, în opinia cercetătorilor, acesta ar fi primul episod major de extincție a vieții, similar oarecum ca proporții cu ceea ce s-a petrecut acum 66 de milioane de ani, la momentul dispariției dinozaurilor.

Un odeon antic, complet necunoscut, a fost descoperit în sudul insulei Creta

Situat într-un golf înconjurat de munți în sud-vestul Cretei, orașul antic Lissos a fost unul greu accesibil chiar și pentru arheologii moderni. Accesul se poate realiza numai pe mare sau, după caz, prin intermediul unor drumuri montane dificile. Acesta este motivul pentru care Lissos a fost cercetat doar sporadic până în prezent.

Cercetările inițiale, întreprinse acum mai bine de 50 de ani, duseseră la identificarea unui templu dedicat zeului medicinei, Asclepios, a unor terme romane, a unui cimitir și a mai multor clădiri rezidențiale. Noile săpături au scos însă la iveală un odeon despre care specialiștii nu avuseseră niciun indiciu că ar exista.

Odeonul, declară arheologii greci, a fost construit în perioda ocupației romane, respectiv secolul al IV-lea d.Hr., și, cel mai probabil, era nu doar un centru cultural, ci și unul în care se țineau principalele întruniri ale oficialilor orașului. Existența construcției a fost însă una de scurtă durată. Din cercetările arheologice efectuate la fața locului, există indicii că odeonul ar fi fost puternic avariat de un puternic cutremur care s-a petrecut în anul 365 d.Hr.

Autoritățile locale au deschis deja situl pentru publicul larg, iar lucrări de restaurare a odeonului vor fi demarate în viitorul apropiat.

Sursa foto: www.profimediaimages.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro