Români celebri uciși de nosocomiale: de la actori și sportivi la un deputat din Comisia de Sănătate

Iosif Sava, Ion Caramitru și Nicolae Mărășescu, uciși de infecții nosocomiale

Primul deces din România care a adus fenomenul infecțiilor nosocomiale în atenția presei și a publicului a fost cel al realizatorului tv Iosif Sava, care a murit în 1998, din cauza unei infecții spitalicești. Iosif Sava fusese internat la Spitalul Universitar din București. 

Și marele actor Ion Caramitru, fost director al Teatrului Național din București și președinte al Uniunii Teatrale din România (UNITER), a murit din cauza unei infecții nosocomiale. Caramitru a murit pe 5 septembrie 2021, la vârsta de 79 de ani, la Spitalul Elias din Capitală, după o lună petrecută în spital. Ion Caramitru avea o infecție în sânge cauzată de un stafilococ auriu care nu a cedat la niciun tratament. 

Nicolae Mărășescu, poate cel mai important antrenor din istoria atletismului românesc, a murit în august 2016, după ce se luptase, timp de un an, cu două infecții spitalicești foarte rezistente contractate în urma unei operații la genunchi: Piocianic și Klebsiella, potrivit Tolo.ro. Nicolae Mărășescu a murit la vârsta de 78 de ani la Spitalul Bagdasar Arseni. Operația la genunchi fusese cu un an înainte, la Spitalul Universitar din București. 

Un deputat din Comisia de Sănătate, victimă a nosocomialelor

În decembrie 2020, deputatul PSD Sebastian Radu, în vârstă de 49 de ani, era internat la Spitalul Militar din București cu diagnosticul COVID-19. Cum starea sa continua să se agraveze, familia l-a transferat la o clinică din Germania, însă deputatul a ajuns acolo cu septicemie și nu a mai putut fi salvat. După moartea lui Sebastian Radu, soția lui a dat în judecată Spitalul Militar, cerând un milion de euro daune pe motiv că bărbatul fusese infectat acolo cu 4 infecții nosocomiale. Ca o ironie, Sebastian Radu era membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților. 

Toni Tecuceanu, actor și membru al echipei emisiunii „Cronica cârcotaşilor”, a murit la doar 38 de ani, în ianuarie 2012, la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București. Oficial, spitalul a anunțat că actorul a murit din cauza infectării cu virusul A H1N1 al gripei porcine. Familia lui Toni Tecuceanu a acuzat însă faptul că decesul s-ar fi datorat unei infecții contractate de pe aparatele de ventilație din spital, despre care membrii familiei au susținut că au aflat cu puțin timp înainte de deces. Rudele lui Toni Tecuceanu au inițiat, ulterior, acţiuni în justiţie pentru a avea acces la dosarul medical şi pentru a afla adevăratele cauze ale morţii. 

Actorul Bogdan Stanoevici, fost director al Circului Globus și fost ministru delegat pentru românii de pretutindeni, în perioada martie-decembrie 2014, a murit în ianuarie 2021, cu câteva zile înainte de a împlini vârsta de 63 de ani. Actorul a fost internat în spital după ce s-a îmbolnăvit de COVID-19, dar în spațiul public s-a vorbit atunci despre faptul că starea lui de sănătate s-a degradat din cauza unei infecții nosocomiale luate din spital.

Cei 23 de la Colectiv

De departe cel mai răsunător caz de decese ale unor pacienți infectați cu nosocomiale în spitalele românești rămâne cel al victimelor incendiului din clubul Colectiv, notorietatea fiind dată aici mai ales de numărul de decese. 

În anul 2021, ziarul Libertatea scria că dosarele medicale a 23 dintre victime conțin buletinele de analiză bacteriologică din care rezultă că, în spitalele românești, pacienții decedați au contractat cel puțin doi germeni multirezistenți la antibiotice. În niciun raport medico-legal nu se pomenea însă de rolul determinant sau important al infecțiilor asociate actului medical în decesul acestor 23 de oameni arși în Clubul Colectiv. Acolo unde în acte scria „sepsis”, legiștii nu au făcut legătura între infecțiile nosocomiale și infecția generalizată din organism.

Rafila spune că oficial 5 români mor zilnic din cauza nosocomialelor, dar admite că fenomenul este subraportat

Infecțiile asociate actului medical (IAAM), cunoscute și ca infecții spitalicești sau infecții nosocomiale, nu reprezintă un fenomen românesc, ci pot fi prezente în orice spital din lume. Diferența fundamentală este însă aceea că, în spitalele românești, tendința este ca ele să fie ascunse sub preș. 

Numărul infecțiilor asociate actului medical (IAAM) care sunt raportate oficial în România a crescut ușor-ușor în ultimii 10 – 15 ani, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică. Cu toate acestea, mai este mult până departe, iar fenomenul subraportării infecțiilor nosocomiale rămâne o realitate în țara noastră. 

Acest lucru este recunoscut inclusiv de la vârful Ministerului Sănătății: ministrul Alexandru Rafila a declarat în repetate rânduri că infecțiile asociate actului medical sunt subraportate în spitalele românești. 

Într-o conferință de presă din octombrie 2022, Alexandru Rafila declara că în România se raportează „1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale. Media la nivel european este de 7%. Noi am crescut de la 0,2% la 1%.”

Ministrul Sănătății mai spunea atunci că în fiecare an, în Uniunea Europeană sunt raportate 37.000 de decese datorate infecţiilor asociate asistenţei medicale, iar numărul de decese care sunt parţial atribuite acestor infecţii, pentru că pacienţii au multe alte patologii foarte complicate, este de cel puţin trei ori mai mare. 

„România are circa 5% din populaţia Uniunii Europene şi, dacă ar fi să extrapolăm aceste cifre la nivelul ţării noastre, am vedea că şi în România numărul de decese care ar putea să fie atribuite infecţiilor asociate asistenţei medicale în mod real ar fi probabil de circa 1.700 care s-ar înregistra la nivelul unui an în România. Zilnic în România sunt în medie, conform estimării, probabil, în jur de cinci decese. Aceasta este situaţia”, explica atunci Alexandru Rafila.

„Eu personal m-aș duce la un spital la care managerul raportează 5-6% infecții, chiar și decese, decât la unul care raportează zero. E un spital în București care zice: dom’le, noi de 11 ani nu avem niciun caz. Eu nu cred acest lucru”, mai spunea atunci ministrul Sănătății.

260 de milioane de euro din PNRR pentru combaterea nosocomialelor

Ce măsuri a luat Rafila, ca ministru al Sănătății, împotriva fenomenului? În iulie 2022, Ministerul Sănătății anunța înființarea unui Comitet Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (nosocomiale), prin Hotărâre de Guvern. 

În mai 2023, Alexandru Rafila anunța aprobarea a 260 milioane de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru reducerea infecţiilor nosocomiale din spitale. 

„Banii vor fi investiţi în dezvoltarea laboratoarelor de microbiologie, pentru înfiinţarea saloanelor cu un singur pat în vederea izolării pacienţilor cu infecţii grave şi pentru achiziţionarea de echipamente destinate reducerii încărcăturii microbiene în spitale”, declara atunci ministrul Sănătății.

Alexandru Rafila nu este primul ministru al Sănătății care vorbește despre subraportarea infecțiilor nosocomiale. Au făcut-o înaintea lui și Vlad Voiculescu, Sorina Pintea și Ioana Mihăilă. 

„Colegilor mei le este frică să declare infecțiile nosocomiale”

În România, legea descurajează managerii de spitale să raporteze infecții nosocomiale. Ei riscă sancțiuni în cazul în care raportează infecții asociate actului medical:

• Lucrurile se desfășoară, practic, fix pe dos față de alte țări,
• nde medicii și managerii de spitale sunt încurajați
• să raporteze infecțiile asociate actului medical,
• raportarea fiind primul pas către rezolvarea problemei.

Oamenilor din spitale, „colegilor mei, le este frică să declare infecțiile nosocomiale, pentru că declararea infecțiilor nosocomiale este percepută de către personalul medical ca o pedeapsă”, declara într-un interviu pentru HotNews.ro Beatrice Mahler, primul manager de spital din România care a ieșit public, într-o conferință de presă în februarie 2019, pentru a anunța decesele a 13 pacienți infectați cu nosocomiale în spitalul pe care îl conduce

Un prim pas care ar trebui făcut ar fi „să se lucreze la legislația care prevede încadrarea infecțiilor nosocomiale ca o pedeapsă”, mai spunea Beatrice Mahler în interviul din octombrie 2022.