Raport oficial de evaluare a fondurilor structurale/ Stefan Ciobanu (Ministerul de Finante): "Procentul sumelor platite in totalul fondurilor alocate (2007-2013) s-a dublat in cateva luni"

Raportul de evaluare a fondurilor structurale si de coeziune 2007-2013, dezbatut in cadrul unui seminar LIVE transmis de HotNews.ro arata ca procentul platilor efectuate, in totalul sumelor alocate era de 3,7% la data de 30 iunie 2010. „In conditiile mentinerii acestui ritm, volumul rambursarilor va atinge alocarea initiala abia in anul 2020”, mai spune raportul. Stefan Ciobanu, directorul general al Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale a raspuns ca nu se va intampla acest lucru deoarece ritmul platilor creste: „Va pot spune ca la 31 octombrie, dupa numai cateva luni, suntem la 6,8%, adica aproape s-a dublat”.

Reprezentantii Ministerului de Finante, Institutului European din Romania, consultantilor si ONG-urilor au dezbatut miercuri, 3 noiembrie concluziile Raportului.

La masa rotunda au participat Stefan Ciobanu (Director General ACIS – Ministerul Finantelor Publice), Gabriela Dragan (Institutul European din Romania), Florin Banateanu (KPMG), Simona Constantinescu (FDSC) si Adriana Rosoga (Ziarul Financiar).

Urmareste pe HotNews.ro cele mai importante declaratii ale participantilor la acest eveniment.

Vezi aici dezbaterea LIVE VIDEO​

Principalele declaratii ale lui Stefan Ciobanu:

• Intr-o administratie moderna orice program de investitie ar trebui sa fie evaluat deoarece numai in acest fel putem sa imbunatatim performata
• Acest raport se incrie in planul multianual de evaluare 2007-2013. In acest plan, esita o serie de evaluari orizontale, care vizeaza tot spectrul de instrumente
• Aceasta evaluare face parte dintr-un proiect care contine si alte evaluari, cinci evaluari, aceasta fiind cea mai reprezentativa deoarece vizeaza performanta fondurilor
• Incearca sa dea o prima imagine asupra perioadei de inceput a implementarii fondurilor
• Am fost foarte interesati de aspectele prin care ne putem imbunatati performanta
• Este un raport independent, evidentiind aspecte pozitive sau mai putin pozitive
• Evolutia in sistemul de implementare si absorbite este foarte rapida, astfel incat unele evaluari se opresc la sfarsitul lui 2009 sau in alate cazuri mijlocul lui 2010. Acum, in unele cazuri, suntem mai evoluati decat ce se arata in raport
• Marea majoritate a concluziilor confirma ceea ce observam in activitatea noastra de zi cu zi. Sunt aspecte pe care le cunoastem si pe care incercam sa le corectam. Sunt si cateva recomandari cu care nu neaparat suntem de acord
• Daca ne referim strict asupra elementelor mentionate de Florin Banateanu, trebuie sa aruncam o privire echilibrata asupra lucrurilor
• De asemenea, trebuie sa nu uitam ca aceste fonduri sunt supravegheate de Comisia Europeana si de institutii romanesti.
  In implemetarea fondurilor, trebuie sa prevaleze valoarea adaugata pe care o aduc si ca sa existe zero nereguli. Daca discutam de legislatie, trebuie sa fim constienti ca toate acestea se implementeaza conform legislatiei romanesti
• In legislatia romaneasca nu exista diferente intre a cheltui un leu, 10 lei sau 1 milion de lei
• Si noi si beneficiarii incercam sa respectam niste reguli pe care Romania si le-a stabilit la un anumit nivel
• In ceea ce priveste controlul am incercat sa fim elevii cei mai buni din Europa. Am raportat intotdeauna 
• Totul am raportat la Comisia Europeana, chiar daca anumite elemente nu s-au referit la nereguli, ci au fost doar niste greseli de procedura
• Vom introduce in studiul de verificare anumite prevederi pentru a fi siguri ca nu se vor mai produce acele erori
• Se ajunge la suprareglementare in sensul de supraprocedurare
• Va pot spune ca la 31 octombrie suntem la 6,8%, aproape s-a dublat. Noi speram sa ajungem la absorbtia a cel putin 90% din fonduri. Nu vreau sa se inteleaga ca subestimam gravitatea acestor cifre
• Ne uitam atata la programele care au performante bune, cat si la cele care se misca mai incet
• ACIS are rol de coordonare, ceea ce incercam este sa identificam cu autoritatile de management care sunt masurile care pot fi acceleratori de absorbtie. Facem acest lucru ca si o sarcina permanenta. Nu tot timpul ceea ce propunem se si aproba imediat, dar incercam sa mentinem un dialog permanent cu toti cei implicati
• Avem in continuare nevoie de foarte multe lucruri care trebuie consolidate
• Sunt aspecte legislative, institutionale, altele de procedura si cele financiare
• Trebuie sa fim constienti ca pe masura ce se aduna mai multe contracte de finantare si acestea vor trebui sa fie procesate de anumite persoane. S-ar putea ca sistemul sa nu mai faca fata si sa proceseze intr-un termen rezonabil
• Revenind la tema salarizarii, salarizarea si ocuparea sunt un element cheie. Daca ai oameni bine pregatiti si motivati si performantele sunt pe masura
• Fluctuatia de personal nu este foarte mare, de circa 10%. Plecarile la care ma refeream au avut loc mai ales in a doua jumatate a acestui an
• Uneori faptul ca iti pleaca 2-3 persoane cheie inseamna foarte multe. Sunt persoane cheie in anumite compartimente care pleaca si pentru a-ti reveni dureaza foarte mult
• Atata timp cat avem acesti functionari, la care perceptia publica este ca vin la 8 si pleaca la cinci si in acest timp invart niste hartii, este evident ca vei trage 20 de miliarde de euro cu acest tip de functionar
• La nivelul diferitelor state membre nu exista un sistem unic in privinta gestionarii fondurilor. De obicei, schimbarile de sistem se produc la inceputul perioadei de programare. O schimbare majora de sistem trebuie sa fie precedata de o verificare de CE. O schimbare trebuie discutata cu CE si trebuie analizate toate implicatiile
• Vom vedea care va fi decizia Guvernului pe aceasta tema, dar in oricare din variante este necesara consolidarea sistemului de implementare
• Sunt solutii, noi am incercat sa facem o serie de propuneri de masuri pentru imbunatatirea capacitatii administrative
• Acum discutam de Legea salarizarii unitare care nu ofera aceasta posibilitate a recompensarii
• Sistemul de salarizare il stabileste un stat membru, nu Comisia Europeana
• Este multa lume care a propus aceste sisteme, dar la acest moment poate undeva pe masa ar trebui pus acest subiect
• Noi consideram ca acest subiect nu este incheiat. Teoretic pana o Lege este aprobata se pot intampla foarte multe lucruri. Vom vedea daca va prevala ideea ideea sa existe un sistem de stimulare pentru personalul care poate aduce 20 miliarde de euro in tara, sau va prevala ideea ca trebuie sa existe un sistem unic de salarizare
• Problema legata de cofinatarea IMM-urilor este una foarte importanta. Am avut dialoguri, tocmai in incercarea de a gasi modalitati de a veni in sprijinul beneficiarilor
• S-a capitalizat in august Fondul National de Garantare cu 148 de milioane de euro pentru scheme de finantare
• In masura in care Guvernul nu poate sa dea
  bani de cofinantare incercam sa gasim prin intermediul garantiilor facilitati pentru IMM
• Din dialogul cu bancile am constatat ca multe firme si-au facut proiecte cu un buget supradimensionat. Este clar ca autoritatile sunt chemate sa filtreze foarte multe proiecte, dar din care multe trebuie sa se retraga din motive financiare. Daca un beneficiar nu da o dovada preliminara ca poate sa sustina proiectul, poate ca atunci este mai bine sa revina cu un proiect cu un buget corect
• De asemenea, speram ca pe fondul imblanzirii crizei si bancile sa fie mai deschise in a finanta aceste proiecte
• Se impune ca dupa experienta unor proiecte, sa directionam mai clar asistenta, in sensul de a ajusta ori categoriile de beneficiari, ori categoriile de activitati, ori si una si alta
• Pe o anumita componenta sa fie eligibile numai anumite categorii de beneficiari, sa zicem 3 in loc de 7
• Pe anumite componente sa incercam sa mai filtram acele proiecte care nu sunt foarte importante
• Implementarea si cofinantarea sunt un filtru relativ sever
• As da o nota proasta mass-media, pentru ca de cate ori s-a iesit cu o campanie s-a spus ca e o risipa de fonduri
• Una din reactiile pe care le-am primit a fost: de facem noi aceste informari, credeti ca mass-media nu este informata. Aceste informari se fac in toate statele membre, la o scara mult mai mare decat o facem noi

Principalele declaratii ale lui Florin Banateanu:

• Ca data de referinta fata de care s-a efectuat evaluarea a fost 30 iunie
• Am folosit chestionare pentru beneficiari, interviuri cu principalii actori implicati, sondaje. In urma procesului de evaluare, am identificat doua concluzii generale si doua recomandari
• Dupa cum stim, procedura de achizitie a produs foarte multe intarzieri, nu sunt in concordanta cu gradul de complexitate al acestora
• O alta concluzie s-a referti la tendinta de suprareglementare. Am constatat ca autoritatile de la noi au fost mai catolice decat Papa si au incercat sa adapteze la Romania niste regului in plus decat era stabilit
• Ca recomandari – catre ACIS: Rectificarea mecanismelor de selectie si  sa analizeze in baza constatarilor evaluatorilor interimari, posibilitatile de realocare in functie de noul context al crizei, volumul de fonduri solicitate de potentialii beneficiari
•  In sectorul privat, aceasta motivare a persoanei functioneaza foarte bine. Tot in sectorul privat, daca nu ai performante corecte esti penalizat. Am incercat sa venim cu recomandarea sa poata fi implementata si in sectorul public
• In Ungaria au fost anagajate niste firme care au preluat aceasta activitate
• In cadrul organisemlor intermendiare, cea mai mare intarziere se reflecta in evaluarea cerererilor din cauza persoanelor foarte putine si deoarece acele organisme nu s-au gandit sa externalizeze procesul de evaluare. Ne referim la evaluarea cererilor de finantare, a cererilor de rambursare
• In 2010, fata de 2009 am avut un progres fantastic la numarul de cereri de finantare, avem de 4 ori mai multe cereri de finantare. Aceasta avalansa trebuie procesata intr-un timp scurt, ca sa nu avem intarzieri de 7-8-9 luni. Aceasta externalizare ar fi fara indoiala un element crucial pentru o mai buna implementare
• In afara de fondurile de garantare, pe masa primului-ministru este o propunere de creare a altui fond, unul paralel, la care sa participe si Eximbank si CEC

Principalele declaratii ale Grabrielei Dragan:

• Trebuie sa intelegem de ce exista o atentie deosebita asupra acestor fonduri, pentru ca vin din bugetul comunitar, buget la care contribuie toate statele membre iar interesul pentru buna cheltuire a banilor comunitari fiind foarte ridicat
• Criza a afectat puternic vechile state membre, care au beneficiat masiv de fonduri de coeziune, si ma gandesc aici la asa numitele state PIGS – Portugalia, Irlanda/Italia, Grecia si Spania
• La nivelul UE se discuta deja despre viitorul buget comunitar, cum va arata acest viitor buget la care contribuie fiecare stat membru, cum vor fi finantate politicile, cat va merge spre coeziune, cat va merge spre agricultura ?.
• Important e nu doar sa consumi banii comunitari, important este ca prin utlizarea acestor banii sa-ti atingi obiectivele. Spre Romania fondurile structurale au fost orientate pentru a sprijini dezvoltarea si a reduce decalajele
• Intrebarea pe care ne-o punem permanent este cum folosim acesti bani
• Avem un grad de absorbtie scazut, care ridica semne de intrebare si la nivelul autoritatilor locale, regionale, nationale dar poate ridica semne de intrebare si la nivel european
• Azi, in cadrul acestei dezbateri, ne concentram pe fondurile structurale, la fel de importanta este insa si problema fondurilor care vin pentru agricultura
• La nivel european
• se discuta deja despre reducerea alocarilor catre acele state care nu au reusit sa consume banii comunitari in timp util
• Apar si tot felul de situatii in care banii sunt cheltuiti numai de dragul de a-i cheltui. Nu cred ca asta e solutia
• Se dicuta despre o monitorizare mai atenta a evolutiilor macroeconomice ale fiecarui stat membru dar si despre introducerea de sanctiuni economice
• Exista o regula in utilizarea fondurilor structurale, n+3, si in ultimii trei ani n+2. Asta inseamna ca sumele alocate in 2007 trebuiesc cheltuite pana in 2010, cele alocate in 2013 pana in 2015. De aici apare o noua miza in buna gestionare a fondurilor.
• Daca nu i-ai consumat pana atunci, ai pierdut fondurile
• A propune modificari masive de continut la mijlocul perioadei ar putea mai degraba da peste cap sistemul
• Ar trebui ca pentru urmatoarea perioada, din 2013, sa ne gandim inca de pe acum cum am vrea sa arate
• Ar trebui facute nu numai analize globale. Ar fi bine sa ne concentram mai ales pe acele zone in care apar blocaje
• Parem a fi mai catolici decat Papa, parem sa fim excesiv de atenti ca banii sa nu fie cheltuiti prost. Sunt pe deplin de acord ca avem un exces de reglementare.
• In momentul in care vezi ca fiecare program operational are nu stiu cate axe, fiecare axa nu stiu cate masuria are si submasuri, te pierzi si esti ca intr-o padure din care nu mai sti sa iesi
• La unii trebuie cu semnatura si stampila, la altii nu trebuie cu semnatura
• Probabil ca lucrurile ar putea fi rezolvate daca ne-am aseza la o masa si am corecta ghidurile astfel incat sa fie mult mai unitare
• Din proiecte, nu ar putea fi platiti din proiecte? Din aceste proiecte nu ar putea fi gandite modalitati de stimulare a acestor persoane implicatte in gestionarea fo
  ndurilor?. Sunt oameni care depun o munca deosebita calitativ. Trebuie sa te gandesti ca ai nevoie sa-i stimulezi iar zona publica iti ofera din acest punct de vedere foarte putine grade de libertate
• Sunt utile campaniile de informare si publicitate, dar as sublinia si faptul ca si in aceasta zona exista pericolul de cheltuire a banilor inutil, fara rezultate clare
• Noi am facut dezbateri in care au fost implicate autoritatile care gestioneaza fondurile si am organizat ateliere de lucru, in care i-am pus fata in fata pe beneficiari si furnizori
• Dincolo de sesiuni festive cred ca importante sunt discutiile concrete. In cadrul evenimentelor de comunicare, de pilda, as face diseminari de bune practici. As face acel gen de dezbateri care sa duca si la o valoare adaugata

Principalele declaratii ale Simonei Constantinescu:

• Zona de suprareglementare si-a pus amprenta asupra intregului proces
• Suntem constienti ca o finantare publica este mai birocratica decat una privata
• Am incercat sa compensam aceasta rigoare procedurala cu o asistenta dedicata pentru cei care au contracte de implementare
• Am propus ca doua din organismele intermediare sa vina din afara sferei publice. Ar fi fost interesant daca aceste lucruri ar fi fost duse pana la capat
• Nu avem o asemenea experienta si ar fi interesant ca in urmatoarea perioada de programare sa reusim ceva in sfera aceasta
• In egala masura as spune ca in acest moment exista cateva instrumente care ar putea flexibiliza modul in care sunt coordonate din punct de vedere administartiv fondurile. Este un mecanism prin care se aloca o suma de bani pentru o anumita schema de grant si aceasta se externalizeaza
• Se da unui operator care este mult mai cunoscator al grupurilor care se adreseaza acea schema de grant
• In egala masura, problema de lichiditati este o alta provocare pentru ONG-uri. In absenta unor bunuri imobile, ONG-urile nu au niciun fel de acces la credite in fata bancilor
• Daca s-ar respecta termenele de rambursare, nevoia de a apela la banci ar scadea

Principalele declaratii ale Adrianei Rosoga:

• Situatia IMM-urilor este aceeasi ca si la sfarsitul anului trecut. Au reusit sa implementeze proiecte companiile care au reusit sa-si sustina confinantarea din surse proprii
• Este in continuare o problema aceasta a garantiilor, foarte multe firme nu reusesc sa-si gaseasca garantii
• In jur de vreo 230 de companii au renuntat pana acum la proiecte, in vreme ce vreo 400 au reusit sa se finanteze
• In 2007-2008 a fost mai dificil din acest punct de vedere, adica nu s-a comunicat suficient
• Intr-adevar sunt in continuare multe lucruri de facut din partea autoritatilor si din partea beneficiarilor