Problemele sistemului de fonduri europene au fost identificate cu succes. Si ce daca?

Ce se intampla cand ii pui la aceeasi masa pe Daniel Daianu, Valentin Lazea, Dacian Ciolos, Bogdan Dragoi, Radu Ghetea, oamenii de afaceri si analistii bancari, pentru a discuta despre fondurile europene? Previzibil, controverse. Dar si o serie de idei valoroase si punctul pe i pus cu hotarare pe numeroase probleme, punctuale sau generale, ale sistemului. Vestea proasta este ca, desi toata lumea – poate, mai putin secretarul de stat responsabil – pare sa fie nemultumita de ce se intampla, foarte probabil, nu se va schimba nimic.

La o dezbatere organizata de Grupul de Dialog Social si Revista 22, persoane cheie din zonele relevante care au legatura cu gestionarea si absorbtia fondurilor europene au discutat mai bine de doua ore, in mare parte in contradictoriu, problemele sistemului.

Intreprinzatorii vs. birocratie si banci

Desigur, intreprinzatorii, reprezentati cu succes de Cristian Pirvan (AOAR) s-au plans in primul rand de lipsa de cooperare a bancilor, in furnizarea de credite pentru cofinantarea proiectelor. De asemenea s-au plans de incompetenta autoritatilor locale si de faptul ca proiecte de zeci de milioane de euro sunt la mana unor consilieri sau primari.

Bancile, pe de alta parte, mai exact reprezentanta CEC – Mirela Iosu – se plang ca pentru proiectele care vin la finantare nu exista garantii suficiente. „Regulamentele europene exclud aducerea in garantie a proiectului”. Iata un prim blocaj.

Apoi, consultantii s-au plans ca din cauza intarzierilor din lungul sir de proceduri ale autoritatilor, multi beneficiari care au semnat contractele vor sa renunte. Si un alt aspect: ca autoritatile intarzie platile peste termenul asumat prin contract.

Pe de alta parte, Radu Ghetea, presedintele CEC, a povestit experientele neplacute cu anumiti beneficiari care au deturnat fondurile primite. Pentru a ilustra, probabil, ce inseamna sa-ti asumi riscuri cand nu ai suficiente garantii.

Prea multe proiecte mici, prea putine proiecte mari?

Analistul economic Daniel Daianu a sesizat, in acest context, ca exemplul lui Radu Ghetea nu poate fi generalizat si totusi „Romania nu este in situatia de a fi atras foarte multe fonduri pentru ca sa ne plangem ca nu sunt bine cheltuite. Nu asta e problema noastra principala!”

Opinia lui Daianu a fost, pe scurt, ca avem o performanta proasta, si in ceea ce priveste fondurile de preaderare, si cele de postaderare iar acest lucru reprezinta un esec al statului roman. Mai exact, ca banii UE se cheltuie pe proiecte multe si marunte, care totusi nu pot face diferenta, intr-o economie aflata in criza si care aspira sa evolueze. Aceasta mai ales fiindca proiectele mari sunt aproape inexistente, a mai spus Daianu, referindu-se in special la Programul Operational de Transport.

Daniel Daianu a sugerat ca mai multe fonduri ar trebui alocate unor proiecte mari, pe care autoritatile sa le si implementeze. „Daca nu vom absorbi acesti bani si nu-i vom baga intr-o infrastructura sanatoasa nu vom iesi la liman”, a spus Daianu. Acesta a lansat o idee interesanta: aceea ca reprezentantii Comisiei Europene ar fi de acord, in opinia sa, sa rediscute cu Guvernul anumite idei pentru alocarea fondurilor pentru anumite proiecte de larg interes.

Desigur, secretarul de stat responsabil, din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Bogdan Dragoi, a venit cu argumentul cel mai evident: trebuie mers in paralel, si cu proiecte mici si cu proiecte mari; alocarea existenta a fost gandita pe modele de succes precum Spania sau Irlanda; exista o logica bine gandita de „unii mai destepti decat noi” pentru aceasta alocare. Si asa mai departe.

Agricultura – cine si de ce ar fi dispus s-o finanteze

In fine, in legatura cu proiectele din domeniul agriculturii, s-au ridicat probleme si mai arzatoare. „Trebuie ca, peste 10 ani, sa avem macar cateva mii de ferme care sa functioneze la standarde europene. Problema este ca acesti mici fermieri niciodata nu vor fi in centrul atentiei pentru consultanti. De fapt, problema cea mai mare o reprezinta sistemul de finantare a agriculturii, ca nu avem o banca dedicata, un mecanism de finantare si garantare a riscului”, a spus Dacian Ciolos, fost ministru al agriculturii, actual coordonator al unei comisii de specialitate in domeniu, la Presedintia Romaniei.

„O banca agricola nu cred ca va functiona, in acest moment” a raspuns Florian Libocor, economist sef al BRD. Aceasta deoarece „cand spunem agricultura in Romania, spunem 47% din populatie implicata in agricultura si faramitarea terenurilor. Aceste probleme trebuie rezolvate de stat, fiindca statul reglementeaza”, a explicat Libocor. Reprezentantii CEC au fost de acord ca nu pot fi aruncate astfel de riscuri in sarcina bancilor.

Concluzii?

Am retinut trei idei principale din dezbaterea de astazi.

1. Ca intreprinzatorii au o problema cu birocratia sistemului si cu lipsa de sustinere a bancilor. De altfel, Radu Ghetea a recunoscut ca nu a existat o comunicare prea intensa intre bancheri si intreprinzatori.

2. Ca ar fi bine sa existe mai multe proiecte mari, finantate cu fonduri UE, care sa poata „face diferenta”. Ideea de proiecte „multe si marunte” a mai fost expusa tot astazi, cu cateva ore mai devreme si de Guvernatorul Mugur Isarescu.

3. Ca agricultura trebuie finantata, intr-un fel sau altul.

Ceea ce constat ca nu am inteles, in urma dezbaterii de astazi: de ce, daca problemele sunt identificate, nu se cauta solutii pentru rezolvarea macar partiala a acestora? De ce toti acesti actori relevanti care se pot intalni la o dezbatere, nu se reunesc intr-un cadru oficial si sa puna cateva solutii pe hartie?

Pentru ca altfel, foarte probabil, nu se va schimba nimic.