Primăria anunță o nouă dezinsecţie în București, în zona în care au fost identificați țânțari purtători de West Nile / Simptomele infectării cu virusul West Nile
Primăria Capitalei a anunțat că de marți seară intensifică tratamentele de combatere a ţânţarilor în cartierul Brâncuşi – zona bulevardului Timişoara din Sectorul 6, unde au fost identificaţi ţânţari purtători ai virusului West Nile. De asemenea, se vor intensifica tratamentele de combatere a ţânţarilor şi în toate spaţiile verzi adiacente acestei zone, susține municipalitatea. Infecţia cu virusul West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înţepătură de ţânţar. În 80% din cazuri, persoanele infectate nu au simptome, dar în cazul în care apar febră, durere de cap intensă, dureri musculare, vărsături şi erupţii cutanate, se recomandă vizita la medic, pentru că există risc de meningită.
Conform sursei citate, concomitent, Primăria Capitalei, prin Compania Municipală Eco Igienizare Bucureşti (CMEIB S.A.), începe, de marți, şi cel de-al şaptelea tratament de combatere a ţânţarilor. Tratamentul precedent s-a desfăşurat pe durata a şapte zile, în perioada 1- 8 august.
Primăria condusă de Nicușor Dan mai spune că activitatea de dezinsecţie în Bucureşti se desfăşoară zilnic, în intervalul orar 21.30-05.30, în funcţie de condiţiile meteorologice.
Tratamentele de combatere a ţânţarilor se aplică în următoarele zone:
- Sectorul 1 – 1.264 de străzi, 27 de parcuri, 9 baze sportive, 21 de unităţi militare, 10 cimitire, 17 spitale, 3 complexuri studenţeşti, 2 locaţii ale TVR, Grădina Zoologică;
- Sectorul 2 – 1.026 de străzi, 38 de parcuri, 2 baze sportive, 3 unităţi militare, 7 cimitire, 13 spitale;
- Sectorul 3 – 768 de străzi, 8 parcuri, 6 baze sportive, 3 cimitire, 3 spitale, 1 complec studenţesc, 1 unitate militară;
- Sectorul 4 – 643 de străzi, 6 parcuri, 1 bază sportivă, 8 unităţi militare, 7 cimitire, 9 spitale;
- Sectorul 5 – 1.002 de străzi, 11 parcuri, 5 baze sportive, 20 de unităţi militare, 9 cimitire, 3 spitale;
- Sectorul 6 – 657 de străzi, 16 parcuri, 1 bază sportivă, 20 de unităţi militare, 10 cimitire, 1 spital.
Tratamentele de combatere a ţânţarilor se realizează de la periferia Capitalei către interiorul oraşului şi se aplică pe spaţiile verzi de pe aliniamentele stradale, pe spaţiile verzi din zonele rezidenţiale, în parcuri, precum şi pe spaţiile verzi ale instituţiilor subordonate Primăriei Municipiului Bucureşti (spitale, cimitire, cămine de elevi, locuinţe sociale, parcări de reşedinţe, etc.)
Substanţa folosită pentru combaterea ţânţarilor adulţi este insecticidul MICROSIN, avizat de Ministerul Sănătăţii, prin Comisia Naţională de Biocide, pentru utilizarea la exterior, în zone rezidenţiale şi recreaţionale, fără efecte adverse asupra organismului uman şi mediului înconjurător, precizează Primăria Capitalei. În cazul contactului direct poate provoca iritaţii ale căilor respiratorii, motiv pentru care tratamentele se desfăşoară pe durata nopţii.
Ţânţari purtători ai virusului West Nile au fost depistaţi în Bucureşti la jumătatea lunii iulie, conform unor date transmise autorităţilor sanitare, dar şi municipalităţii, fiind solicitată luarea de măsuri urgente preponderent în zona centrală, dar şi în alte zone verzi.
Dezinsecția, începută în București cu mai bine de două luni de întârziere
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat în 8 iunie că au început operațiunile de dezinsecție și deratizare în București, operațiunea fiind întârziată cu mai bine de două luni, în timp ce mulți bucureșteni au reclamat că unele parcuri sunt pline de șobolani sau de căpușe, în iarba netunsă.
În mod normal, în funcție de vreme, tratamentele anti-țânțari erau începute spre finalul lunii martie, astfel că a existat o întârziere de peste două luni și au fost ratate tratamentele larvare, foarte importante ca să nu ne trezim la venirea căldurii cu o invazie de țânțari.
Într-un răspuns transmis HotNews.ro de Primăria Capitalei, la jumătatea lunii mai, se preciza că activitatea va fi prestată și anul acesta de Compania Municipală Eco Igienizare, căreia i-a fost delegat serviciul în 2019, până la dizolvare, și că va începe cel mai probabil la finalul lui mai, după aprobarea în Consiliul General a Programului Unitar de Acțiune 2021, care stabilește unde se stropește și de câte ori. Bugetul alocat pentru anul acesta este de circa 38 milioane lei și vizează atât tratamentele de combatere a țânțarilor, cât și a șobolanilor.
Potrivit informațiilor comunicate HotNews.ro de municipalitate, în aprilie, angajații Companiei Municipală Eco Igienizare erau în șomaj tehnic începând cu data de 01.02.2021.
Virusul West Nile, transmis de țânțari la om. Ce boli provoacă
În cazul țânțarilor, cel puțin în teorie, riscul în România este mai mic raportat la zonele tropicale și subtropicale, cel puțin teoretic, afirmă Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul Matei Balș.
- „Totuși, un risc real este legat de infecția cu virusul West Nile. Este adevărat că cei mai mulți dintre țânțari nu transmit. Dar, dintre cei care transmit, există un procent de oameni care ajung să facă forma severă de encefalită, respectiv meningo-encefalită”, a explicat pentru HotNews.ro medicul Adrian Marinescu.
Simptomele infectării cu virusul West Nile. 80% dintre cei infectați sunt asimptomatici
Dintre persoanele care au infecția cu virusul West Nile, 80% sunt asimptomatice, spune Adrian Marinescu. Restul de 20% fac o anumită formă de boală. Se spune că, statistic, dintre cei care au virusul, unul din 150 face encefalită, care este o boală gravă.
- „În momentul în care ai fost mușcat și ai mai multe mușcături – se spune că o singură mușcătură de țânțar are un risc foarte mic – în termen de o săptămână, dacă se întâmplă să apară simptomatologie de tipul stare generală brusc modificată, febră importantă, durere de cap, vărsături foarte intense sau te deranjează lumina, atunci poți să te gândești, printre altele, și la encefalită. Nu vorbim aici despre reacțiile alergice la înțepătura de țânțar, am vorbit doar despre lucrurile grave”, a spus medicul.
INTERVIURILE HotNews.ro