„Orașul de 15 minute”. Ce înseamnă și cum a ajuns a ajuns un concept de dezvoltare urbană aplicat în mari orașe ale lumii subiect de conspirație și în România

Conceptul „orașulul sfertului de oră” a fost inventat de Carlos Moreno, urbanist și profesor la Sorbona, în urmă cu mai bine de 10 ani. Pe scurt, înseamnă să ai la maximum 15 minute de casă, cu bicicleta sau pe jos, tot ce ai nevoie – școli, grădinițe, spital, parc, magazine, spații culturale, sală de sport, restaurante – astfel încât să nu mai fie nevoie să petreci ore în trafic pentru a avea acces la aceste facilități. Mai multe orașe – între care Paris, Roma, Buenos Aires – aplică deja aceste principii. La începutul anului au apărut însă mai multe teorii, promovate inclusiv de persoane publice pe rețele de socializare, că s-ar dori închiderea oamenilor în cartiere și limitarea deplasărilor – „orașe pușcării”. Teoria a ajuns și în România, promovată acum și de AUR.

Două legi despre care a vorbit doar AUR. Câteva explicații pentru isteria din bula lui George Simion – ce conțin proiectele care au provocat un scandal-monstru la Parlament

Ce înseamnă orașul în 15 minute?

Conceptul „orașului în 15 minute” a fost inventat de Carlos Moreno, urbanist și profesor la Sorbona, în urmă cu mai bine de 10 ani, în contextul traficului tot mai intens din orașe, al poluării și al schimbărilor climatice. Pe scurt, soluția nu este să construiești tot mai multe drumuri care aduc tot mai multe mașini și poluare, ci să construiești în cartiere facilitățile de care oamenii au nevoie, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să folosească mașina pentru a avea acces la ele.

„Orașul sfertului de oră” înseamnă să ai la maximum 15 minute de casă cu bicicleta sau pe jos tot ce ai nevoie – școli, grădinițe, spital, parc, magazine, spații culturale, sală de sport, restaurante – astfel încât să nu mai fie nevoie să petreci ore în trafic pentru a avea acces la aceste facilități.

„Conceptul de oraş al sfertului de oră, pe care l-am inventat, are mai multe dimensiuni şi prin el am dorit să aduc o viziune complexă asupra oraşului, să apropii diverse tipuri de servicii destinate oamenilor, să dau mai multă importanţă elementelor locale, să reconfigurez legăturile de vecinătate (…).
Conceptul de oraş de proximitate presupune dezvoltarea metropolelor la scară umană. Trebuie să desaturăm oraşul şi spaţiile sale publice, organizându-le într-un mod descentralizat.
Reţeaua de transporturi a fost gândită ca un loc de trecere pentru maşinile poluante, însă acum locuitorii trebuie să aibă posibilitatea de a se plimba, de a merge cu bicicletele, de a profita de frumuseţea străzilor înverzite, de magazine, de şcoli. Trebuie ca locurile de parcare de la suprafaţă să fie transformate în terase, în spaţii unde oamenii îşi pot da întâlnire sau chiar în ateliere de reparaţii. Trebuie ca orăşenii să poată avea serviciile cât mai aproape de locuinţa lor, prin reutilizarea mobilierului urban şi prin mărirea numărului de magazine din cartierele rezidenţiale”, explică Carlos Moreno în cartea sa „Drept de cetate – De la „orașul-lume” la „orașul sfertului de oră”, publicată anul trecut și în limba română.

Carlos Moreno spune că timpul pe care îl petrecem blocați în trafic sau pentru a parcurge distanțe importante pentru a ne duce copiii la școală sau a merge la muncă îl putem câștiga pentru noi, pentru a-l petrece cu familia.

„Oraşul sfertului de oră (…) oferă locuitorilor un alt ritm de viaţă care le permite să aibă timp pentru ei, pentru familiile lor, pentru vecinii lor, să utilizeze spaţiul în moduri diferite, să îi facă pe cetăţeni să fie mândri de el şi să simtă că îi aparțin. Dorim să recuperăm acest timp pierdut, în beneficiul creativităţii, al timpului social şi al timpului interior.
În oraşele de astăzi timpul trece repede şi lasă loc anonimatului, lasă loc unei întreceri permanente între oameni, lasă loc stresului. Pentru a îmbunătăţi relaţiile sociale dintre oameni, provocarea noastră este să ne imaginăm un oraş, de orice dimensiuni, în care cetăţenii pot trăi bine”, a mai scris acesta.

Ce putem face pentru ca locul în care trăim să fie „un oraş al sfertului de oră”?

„Trebuie să fim atenţi la modul în care folosim spaţiul. Trebuie, de asemenea, să cunoaștem resursele de care dispunem şi modul în care acestea sunt repartizate.
Trebuie să identificăm serviciile de proximitate disponibile: instituţiile de sănătate, magazinele mici, magazinele pentru artizani, librăriile, pieţele, sălile de sport, cinematografele, teatrele, instituţiile de cultură, parcurile, locurile de plimbare. Trebuie să ştim de asemenea felul în care sunt folosite străzile şi pieţele. Să vedem dacă avem zone verzi, grădini, fântâni, locuri în care ne putem răcori. Să vedem cum putem munci, de acasă sau departe de domiciliu?”, a mai scris Moreno.

Deși se discută despre acest concept de mai multă vreme, de peste 10 ani, a devenit mult mai apreciat și implementat în timpul pandemiei de COVID 19, în contextul restricțiilor impuse – când oamenii și-au dat seama cât de dependenți sunt de mașină și transportul public și că o parte din facilitățile esențiale – parcuri, spații publice pentru petrecerea timpului liber, chiar și școli și spitale – lipsesc din comunitățile lor și că trebuie să parcurgă distanțe considerabile pentru a ajunge la ele. Pe lângă timpul personal pierdut în trafic, la scara orașului asta înseamnă poluare.

Astfel, în 2020 conceptul a fost adoptat și promovat de Grupul C 40 – o rețea globală care cuprinde peste 100 de primari ai celor mai mari orașe din lume, care depun eforturi pentru combaterea schimbărilor climatice.

Conceptul a fost deja adoptat de orașele Milano, Edinburgh, Montreal, Melbourne şi Ottawa, Roma. Conceptul de oraş al sfertului de oră este susţinut de primarul Parisului, Anne Hidalgo, care l-a transformat într-unul din punctele importante ale programului său la alegerile municipale din anul 2020.

„Strategia primarului Anne Hidalgo are două direcții de acțiune. Prima, lupta cu schimbările climatice și pentru asta trebuie să creeze un oraș sustenabil, mai puțin aglomerat, cu o calitate mai bună a vieții. Parisul, și este aceeași situație în mai multe orașe din lume, trebuie să recucerească spațiile publice, străzile, piațetele, bulevardele. Nu mai este posibil ca acestea să fie doar pentru mașini. Acestea sunt spații publice comune, nu doar pentru mașini, trebuie redate oamenilor.

Al doilea punct este reducerea poluării cu CO2 și particule fine. Primarul Parisului a decis acum multă vreme să tranforme spațiul public și să-l redea oamenilor: străzile din jurul școlilor devin pietonale, străzi pietonale în cartiere, pietonizarea arterelor rutiere de pe malul Senei, bulevardul Champs Elise este pietonal o duminică pe lună. Se amenajează spații verzi, locuri de joacă, activități culturale în spațiile publice, ca să arătăm că se poate trăi diferit și putem scăpa de dependența de mașină”, declara Carlos Moreno într-un interviu acordat HotNews.ro în 2022.

Până aici totul bine și frumos.

Cum a ajuns conceptul în miezul teoriilor conspirației?

Schimbările climatice și măsurile luate pentru combaterea lor au fost în ultimii ani frecvent în miezul teoriilor conspirației, iar fenomenul a luat amploare după pandemia cauzată de Covid 19 și restricțiile impuse.

Cumva, la finalul anului trecut acestea au fost legate de conceptul „orașul sfertului de oră”. În decembrie, cunoscutul psiholog canadian Jordan Peterson a început să atace acest concept.

„Ideea ca cartierele ar trebui să fie accesibile pe jos este minunată. Ideea ca birocrații tiranici și idioți să decidă prin decret unde ți se permite să conduci este cel mai prost scenariu posibil”, a scris acesta pe Twitter.

În februarie, politicianul din UK, Nick Fletcher, a dus această teorie în Parlamentul țării spunând că acest concept ne va costa libertatea.

Între timp, mii de comentarii pe acest subiect au fost postate pe rețele de socializare.

În martie, în Oxford, au avut loc chiar proteste împotriva măsurilor anunțate de municipalitate pentru reducerea congestiei în trafic, inclusiv aplicarea conceptului „orașul sfertului de oră”.

Pe CNN, El pais, BBC, US Today, The Guardian, Bloomberg, NYTimes au apărut zeci de articole care combat informațiile false răspândite.

S-a ajuns chiar ca urbanistul Carlos Moreno să primească amenințări cu moartea.

Cum a ajuns teoria conspirației și în Parlamentul din România

La finalul anului 2022, Guvernul a inițiat un proiect de lege privind mobilitatea urbană durabilă. Acesta prevede în linii mari că autoritățile locale trebuie să facă Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă și enumeră principiile mobilității urbane durabile (încurajarea transportului public și descurajarea folosirii mașinii personale, amenajarea de piste pentru biciclete și spații pietonale, reducerea emisiilor de CO2). Proiectul de lege a fost depus la Senat și adoptat pe 6 februarie, însă s-a blocat la Camera deputaților, cameră decizională. De ce?

George Simion, liderul AUR, a cerut la ședința de pe 5 aprilie din plen retrimiterea proiectului în comisii pentru discuți pe motiv că încalcă libertatea de mișcare și multe alte drepturi fundamentale.

„E vorba de PL-x 47/2023. Cer scoaterea acestuia şi retrimiterea la comisii. Este un proiect de lege care încalcă grav libertatea de mişcare şi multe alte drepturi fundamentale. E vorba de aşa-numitele „oraşe de 15 minute”; PL-x 47/2023, Proiectul de Lege privind mobilitatea urbană durabilă. Am primit foarte multe mesaje în ultimele 24 de ore, din partea cetăţenilor îngrijoraţi, şi mi se pare justificată retrimiterea la comisii, pentru două săptămâni, ca să putem analiza în detaliu acest proiect de lege”, a cerut acesta, iar propunerea a fost aprobată, și legea a tot fost amânată.

Interesant este că în tot proiectul de lege nici măcar nu se pomenește conceptul „orașul sfertului de oră”, fiind pomenite doar principiile mobilității urbane durabile, aplicate în toate orașele europene civilizate.

Cum s-a ajuns aici? Am vorbit cu Mihai Goțiu, fost parlamentar și activist de mediu, și care studiază teoriile conspirației din zona de mediu.

„Eu documentez modul în care se propagă teoriile conspirației, pe partea de mediu, de vreo 2 ani, într-o cercetare științifică doctorală, cum, de când cu pandemia, este o convergență între discursurile suveraniste conservatoare, cele legate de teoriile conspiraționiste privitoare la pandemia de Covid, dar și de modul în care genul acesta de teorii sunt propagate pe diferite canale la nivel global și care duc inclusiv către niște surse de finanțare și canale de difuzare comune, unde dintre ele finanțate destul de mult de industria combustibililor fosili.
În momentul în care a apărut teoria asta a conspirației, cu orașele pușcării, și am văzut că legea a fost blocată în Parlament am început să caut ce a apărut pe rețelele de socializare și în presa online de la noi și am văzut că în special în luna martie și aprilie, după protestele de la Oxford, pe aceleași canale media- R3media, Active news – apar aceste informații și îndemnurile legate de blocarea acestui proiect legislativ”, a explicat Goțiu.

Goțiu spune că proiectul de lege nu are legătură cu conceptul „orașului de 15 minute”.

„Evident că legea mobilității urbane nu are legătură neapărat cu conceptul „orașul de 15 minute” și practic acolo sunt niște principii de urbanism, un cadru legal pentru facilitarea transportului în comun, de modul de planificare urbanistică pentru a avea acces cât mai rapid la grădiniță, școală, spații comerciale, locuri de petrecerea timpului liber, ca să nu fie nevoie să circuli mai mult cu mașina.
Deci nu are nicio legătură legea asta a mobilității urbane cu orașele pușcării sau cu orașul de 15 minute. Nu se interzice mașina personală dacă se dezvoltă transportul în comun sau se fac piste pentru biciclete. Dar mi se pare corect să se aplice principiul poluatorul plătește”, a explicat Goțiu.

El afirmă că principiul ca oamenii să aibă în proximitate tot ce au nevoie este vechi și se aplică de cel puțin 100 de ani în Viena.

„Lucrurile astea care sunt promovate în „orașul de 15 minute”, unele dintre ele sunt vechi de peste 100 de ani. Este o continuare a conceptului „orașe pentru oameni, nu pentru mașini”, care are deja jumătate de veac. Pe de altă parte,eu chiar am studiat la Viena principii și standarde de urbanism, de acum 100 de ani, și, de exemplu, când se aprobă ansambluri rezidențiale noi trebuie să ai spații verzi, grădinițe, pe vremuri erau băi comunale, cum sunt SPA-uri, spații de întâlnire, terenuri de sport”, a explicat Goțiu.

Unde în România se aplică deja acest concept

Este vorba despre Sectorul 2, dar și despre Cluj-Napoca.

Contactat de HotNews.r
o, primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a declarat că nu se pune problema de limitarea accesului cetățenilor, ci Primăria doar dorește ca oamenii să aibă tot ce au nevoie aproape de casă.

„Conceptul orașului de 15 minute este tocmai despre accesibilizare. Asta înseamnă că fiecare cetățean are la o distanță de maxim 15 minute de mers pe jos toate serviciile de care are nevoie, asta neînsemnând că el trebuie să rămână în acest areal, e putând merge altundeva, dacă dorește. Miza este reducerea timpului petrecut în trafic.
Pentru că dacă un serviciu public de care are nevoie, școală, grădiniță, parc, biserică, spital, se găsește mai departe de 15 minute, cetățeanul fie va lua un mijloc de transport în comun, fie, din păcate, va folosi mașina personală ca să acceseze acest serviciu. Dacă vrem să reducem dependența de mașină, asta înseamnă că trebuie să oferim cetățenilor servicii aproape de casă”, a explicat Mihaiu.

În ultimii 2 ani, Primăria Sectorului 2 a luat mai multe măsuri în spiritul conceptului „orașului sfertului de oră”.

„În primul rând am vorbit cu toți dezvoltatorii imobiliari de proiecte mari și le-am pus în vedere faptul că trebuie să existe aceste facilități, cu precădere cele de învățământ – școală, grădiniță, creșă – dar și spațiu verde, servicii medicale. Unii dezvoltatori au pus pe masă și construirea de biserici, care sunt și ele parte din viața comunității.
Suplimentar, am început să identificăm locuri unde se pot crea parcuri, grădinițe, creșe în cartiere deja construite. Vorbesc despre cartierul Andronache, creangă, unde intenționăm să cumpărăm sau să expropriem terenuri pentru realizarea acestor funcțiuni.
Vorbesc despre cele două creșe pe care le construim prin PNRR în zone care au nevoie, construirea a 4 grădinițe noi, revitalizarea școlilor, astfel încât părinții să nu mai simtă nevoia să meargă cu mașina până la școală”, a explicat Mihaiu.

Și Cluj-Napoca aplică de ani buni aceste principii, ca oamenii să aibă lângă casă ce le trebuie.

„Orașul de 15 minute” înseamnă că la 15 minute de mers pe jos găsești toate funcțiunile de care ai nevoie: școală, creșă, grădiniță, sală de sport, teren de sport, magazine, ca să nu fii nevoit să mergi în altă parte a orașului pentru aceste funcțiuni de bază. Dar asta nu înseamnă că limităm deplasările. Poți să te duci oricând în altă parte a orașului să îți vizitezi prietenii, să mergi la resturant sau ce vrei tu să faci.
Nu știu cine poarte să se gândească la așa ceva, că „orașul de 15 minute” înseamnă să îi închizi pe oameni într-un anumit areal. Este cea mai mare bazaconie pe care am auzit-o în ultimii ani. Este un principiu pe care îl aplicăm constant de câțiva ani, de a încerca să creăm astfel de funcțiuni în toate cartierele orașului.
De aceea facem parcuri, baze sportive, școli în cartierele noi, grădinițe, tocmai pentru ca omul să găsească în proximitate ce are nevoie și să nu fie nevoit să străbată orașul și să stea blocat în trafic”, a explicat pentru HotNews.ro Dan Tarcea, viceprimarul orașului.

Potrivit acestuia, primăria pune condiții ca dezvoltatorii imobiliari mari să facă și creșe, grădinițe, spații verzi, tocmai pentru ca persoanele care vor locui acolo să nu străbată kilometri pentru aceste facilități decțt dacă doresc, nu de nevoie.

„Avem zone pe care le-am blocat din punct de vedere urbanistic, nu mai dăm voie să se construiască case sau blocuri, cu excepția acestor funcțiuni complementare.
Avem exemplul cartierului Borhanci, în care am aprobat să se facă magazin Lidl, Kaufland, dotări medicale, locuri unde oamenii să poată munci acolo sau bazine de înot.
Acest principiu îl aplicăm în toate cartierele orașului, toate PUZ-urile pe care le aprobăm trebuie să dea și ceva comunității – școală, grădiniță, un spațiu verde”, a mai explicat Tarcea.