LIVE Război în Ucraina – ziua 783: Asistența SUA pentru Ucraina a fost decuplată în Congres de cea pentru Israel / Vladimir Putin trimite un nou ambasador în România / Zelenski: Rusia își va intensifica atacurile în următoarea perioadă
Camera Reprezentanților din SUA va dezbate săptămâna aceasta ajutorul pentru Israel și Ucraina sub formă de legi separate, a declarat luni președintele republican al Camerei, Mike Johnson, la mai bine de două luni după ce Senatul a adoptat un proiect de lege care le combină pe cele două. „Știm că lumea ne urmărește pentru a vedea cum reacționăm. Se uită să vadă dacă America va lua atitudine pentru aliații săi și în propriul nostru interes în întreaga lume. Și o vom face”, a spus Johnson. Ajutorul american a fost întârziat de refuzul lui Johnson de a lua în considerare proiectul de lege bipartizan de 95 de miliarde de dolari pe care Senatul l-a adoptat în februarie, ce include 14 miliarde de dolari pentru Israel și 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Toate informațiile despre războiul din Ucraina – ziua 783 – LIVE pe HotNews.ro:
18:18 Zelenski a promulgat legea controversată privind mobilizarea militară. Ce prevede
Confruntată cu o penurie de soldaţi voluntari, Ucraina a lucrat timp de câteva luni la acest text. În 11 aprilie, parlamentul de la Kiev a adoptat proiectul de lege.
Textul, care înăspreşte sancţiunile pentru cei care se sustrag de la mobilizarea militară, a provocat un scandal ca urmare a eliminării în ultimul moment a unei clauze ce prevedea demobilizarea soldaţilor care au servit 36 de luni, o lovitură dură pentru militarii care luptă pe front de peste doi ani.
Autorităţile ucrainene au dat asigurări că problema demobilizării va fi reglementată de o lege separată, însă deocamdată nu a fost fixată o dată nici pentru pregătirea, nici pentru adoptarea sa.
16:33 Ucraina a anunţat marţi că a identificat aproape 37.000 de civili şi militari dispăruţi după declanşarea invaziei ruse, număr incomplet inclusiv din cauza ocupării de către Moscova a aproape 20% din teritoriul ucrainean, scrie AFP.
„Aproape 37.000 de persoane au fost date dispărute: copii, civili şi militari”, a anunţat pe Facebook comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, potrivit unui nou bilanţ. „Această cifră ar putea fi mult mai mare”, a subliniat el totodată, recenzarea fiind încă în curs.
După declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie 2022, zeci de mii de persoane – civili sau militari – au murit, însă nu există niciun bilanţ de ansamblu stabilit din surse independente, iar procedurile pentru identificarea celor morţi sau dispăruţi pot dura luni de zile.
Forţele armate ucrainene şi ruse nu au comunicat decât foarte rar pierderile lor militare.
Numărul de victime civile este de asemenea necunoscut, pentru că nu este disponibilă nicio informaţie fiabilă, fiind vorba de teritorii ocupate de Rusia după declanşarea invaziei, un asalt care a dus la distrugerea a numeroase oraşe şi sate din Ucraina.
Cazul oraşului Mariupol, asediat în primăvara lui 2022 de forţele ruse şi acum sub ocupaţie rusă, este unul emblematic. Potrivit Kievului, zeci de mii de persoane au murit acolo ori au fost îngropate sub dărâmături sau în gropi comune.
De asemenea, potrivit lui Dmitro Lubineţ, „circa 1.700” de ucraineni sunt „deţinuţi ilegal” de Rusia. Nu în ultimul rând, Ucraina estimează la 20.000 de numărul de copii ucraineni care au fost deportaţi în Rusia în cei peste doi ani de război.
15:51 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat legea care modifică regulile de mobilizare pentru armată, potrivit site-ului Parlamentului. Legea va intra în vigoare la o lună după ce va fi publicată oficial.
Aceasta obligă bărbații să își actualizeze datele de recrutare la autorități, mărește retribuțiile pentru cei care se oferă voluntari și adaugă noi pedepse pentru eschivarea de la recrutare. (Reuters)
15:05 Războiul din Ucraina, conflictul transnistrean și războiul informațional al Rusiei sunt principalele amenințări la adresa securității Republicii Moldova, a declarat ministrul moldovean Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, la Strasbourg, în cadrul unui discurs susținut în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Popșoi a reamintit că R. Moldova se confruntă cu provocări severe, cauzate de agresiunea barbară a Rusiei împotriva Ucrainei, pe care a condamnat-o, subliniind necesitatea sprijinului internațional pentru Kiev.
„Toate eforturile comunității internaționale trebuie canalizate pentru a ajuta Ucraina să reziste acestei agresiuni, luând măsuri pentru a descuraja Rusia să continue acest război”, a declarat Mihai Popsoi salutând intențiile Consiliului Europei de înființare a unui tribunal internațional pentru crimele de război ale Rusiei. (Radio Chișinău)
Scholz i-a cerut lui Xi să pună presiune pe Rusia pentru a opri războiul
14:36 Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că i-a cerut președintelui chinez Xi Jinping să-și exercite influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, adăugând că ambii lideri au denunțat atacurile asupra instalațiilor nucleare.
Vorbind în ultima zi a călătoriei sale în China, Scholz a mai spus că China a fost de acord să deschidă importurile de carne de vită și mere din Germania și să faciliteze importurile de carne de porc. (Reuters)
14:28 Serviciul de securitate rus (FSB) a anunțat marți că a arestat un cetățean rus pentru că a încercat să asasineze un fost ofițer al serviciilor de securitate ucrainene (SBU), care a fost rănit săptămâna trecută atunci când mașina sa a explodat la Moscova.
FSB a precizat într-un comunicat că a „arestat un cetățean rus, născut în 1983, care a aruncat în aer la Moscova mașina unui cetățean rus, fost membru al serviciilor de securitate ucrainene (…) la ordinul serviciilor speciale ucrainene”. Vasili Prozorov, un fost ofițer ucrainean care a dezertat în Rusia, a afirmat, de asemenea, după explozie că este de vină „regimul terorist de la Kiev”.
Potrivit FSB, suspectul arestat în cadrul unei anchete privind o „tentativă de asasinat” a sosit în Rusia din Ucraina în luna martie. El „a obținut componente pentru un dispozitiv exploziv telecomandat, l-a asamblat” și l-a plasat sub mașina fostului ofițer SBU. (AFP)
Vladimir Putin trimite un nou ambasador în România
14:17 Lituania a semnat marți un memorandum de intenție cu compania germană Rheinmetall în vederea construirii unei fabrici de muniții în statul baltic, a anunțat marți guvernul acestei țări.
Ministrul lituanian al Economiei, Ausrine Armonaite, a declarat că fabrica va fi una dintre cele mai mari investiții făcute în țară. Negocierile vor continua acum pentru un acord de investiții detaliat.
„Atragem o investiție care va genera beneficii și ne va ajuta să ne asigurăm autonomia în achiziționarea de armament”, a adăugat ea. (Reuters)
13:55Vladimir Lipaev, noul ambasador al Rusiei în România. Lipaev este fost ambasador la Tallinn, expulzat de Estonia în 2023.
Președintele rus Vladimir Putin a numit marți un nou ambasador la București, arată documentele oficiale. Este vorba despre Vladimir Lipaev, fostul emisar diplomatic al Rusiei la Tallinn. Acesta a fost expulzat de autoritățile estoniene în 2023, pe fondul conflictului diplomatic cu Moscova.
13:42„Zero rachete rămase”: Zelenski a dezvăluit cum au reușit rușii să distrugă marea termocentrală Trypilska din regiunea Kiev.
Președintele ucrainean a declarat că rușii au reușit să distrugă centrala termică Trypilska deoarece Ucraina a rămas complet fără rachete interceptoare pentru a o proteja, pe fondul lipsei de ajutor din partea aliaților.
Recolta de cereale a Ucrainei va scădea anul acesta
12:59 Recolta de cereale a Ucrainei va scădea probabil la aproximativ 52 de milioane de tone în acest an, de la 58 de milioane de tone în 2023, în principal din cauza unei suprafețe de însămânțare mai mici, a anunțat marți Ministerul Agriculturii în prima sa prognoză oficială privind recolta pentru 2024.
Ministerul a afirmat luna trecută că suprafața însămânțată cu porumb ar urma să scadă cu 4,5%, la 3,863 milioane de hectare în acest an, de la 4,043 milioane în 2023. Fermierii ar putea reduce, de asemenea, suprafața însămânțată cu grâu de primăvară și floarea-soarelui, dar sunt înclinați să o crească pentru orz de primăvară și soia.
Prognoza de recoltă a ministerului arată că țara ar putea recolta anul acesta 27 de milioane de tone de porumb, 19 milioane de tone de grâu și 5 milioane de tone de orz. (Reuters)
12:52Reacția Kremlinului la apelul lui Emmanuel Macron pentru un armistițiu în timpul Jocurilor Olimpice.
Kremlinul a reacționat marți cu indiferență la apelul președintelui francez Emmanuel Macron pentru un armistițiu în conflictele internaționale în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, spunând că Ucraina ar putea folosi acest lucru ca pe o oportunitate pentru a se regrupa și reînarma, transmite Reuters.
Zelenski: Rusia își va intensifica atacurile în următoarea perioadă
11:49 Volodimir Zelenski: Am informații de la serviciile secrete că Rusia își va intensifica atacurile în următoarea perioadă.
Preşedintele ucrainean a declarat luni seara, în discursul său adresat naţiunii, că are informaţii de la serviciile sale secrete, potrivit cărora Rusia va încerca să-şi intensifice atacurile şi acţiunile ofensive pe front în următoarele săptămâni şi luni
11:27Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reiterat luni sprijinul ţării sale pentru eforturile naţiunilor riverane Mării Negre, între ele Ucraina, de a stabiliza regiunea, în pofida tensiunilor provocate de agresiunea rusă, informează EFE.
„Aliaţii noştri din Marea Neagră pot conta pe Statele Unite pentru a face regiunea mai sigură, mai prosperă şi mai integrată”, a transmis Blinken într-un mesaj de la distanţă difuzat participanţilor la cea de-a doua Conferinţă de Securitate a Mării Negre de la Sofia.
„Trebuie să sprijinim în continuare Ucraina, aşa cum am făcut-o până acum, pentru ca aceasta să-şi revină”, a adăugat şeful diplomaţiei americane, care a subliniat totodată importanţa menţinerii unităţii între vecinii Ucrainei. (Agerpres)
10:50 Asistența americană pentru Ucraina a fost decuplată în Congres de cea pentru Israel / Ce înseamnă asta
Mai multe metale s-au scumpit după măsurile luate de SUA și Marea Britanie
10:01 Prețurile aluminiului, nichelului și cuprului au urcat luni la Bursa de Metale din Londra (LME), după ce Statele Unite și Marea Britanie au interzis importurile de metale rusești, ca parte a sancțiunilor menite să reducă veniturile Moscovei.
Aluminiul a atins luni pe LME un maxim de 2.728 de dolari pe tonă, iar cuprul de 9.640,50 de dolari, cele mai ridicate cotații de după iunie 2022. Nichelul a urcat la cel mai ridicat preț din septembrie – 19.355 dolari pe tonă.
Cuprul este utilizat pe scară largă în industrie, în special pentru realizarea circuitelor electrice. Aluminiul este utilizat pe scară largă în industria auto, în timp ce nichelul este esențial pentru fabricarea oțelului inoxidabil și a bateriilor pentru vehiculele electrice.
„Bursele de metale precum London Metal Exchange (LME) și Chicago Mercantile Exchange (CME) nu vor putea accepta aluminiu, cupru și nichel produse de Rusia. Bursele de metale joacă un rol central în facilitarea comerțului cu metale industriale în întreaga lume”, a subliniat vineri Trezoreria americană. (AFP)
09:52 Trupele rusești au încercat în ultimele 24 de ore să avanseze pe șase fronturi, fiind deosebit de active pe fronturile Bahmut și Novopavlivka, a transmis armata ucraineană, care a spus că pe linia frontului au avut loc în total 104 confruntări.
Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, pe frontul din Bahmut forțele de apărare au respins 33 de asalturi rusești, iar pe frontul din Novopavlivka forțele Moscovei au avut 30 de încercări de a sparge liniile ucrainene.
UE sprijină dorința Ucrainei de a putea importa mai multă electricitate
09:18 Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, sprijină propunerea Ucrainei de a-și mări capacitatea de import de electricitate din Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E), a declarat luni ministrul energiei, Herman Halușchenko, potrivit Kyiv Independent.
Simson și Halușchenko s-au întâlnit în marja unei reuniuni informale a miniștrilor energiei din UE la Bruxelles. Halușchenko a discutat despre nevoile urgente de infrastructură energetică cu care se confruntă Ucraina, pe fondul asaltului continuu al Rusiei asupra rețelei electrice a țării.
„Rușii vor să provoace o pana de curent totală în Ucraina. Prin urmare, este foarte important să ne consolidăm eforturile pentru a rezista agresiunii rusești iarna viitoare”, le-a spus Halușchenko miniștrilor UE.
Amintim că, în situațiile dificile din sistemul său energetic, provocate de atacurile rusești, Ucraina a recurs de mai multe ori la importuri de urgență din țări din jur, precum România, Polonia sau Slovacia.
08:49 Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de ieri: 920 de soldați, 9 tancuri, 13 alte blindate de luptă, 16 tunuri, 1 sistem antiaerian și 53 diferite vehicule.
Ucraina: Atacurile cu drone de la centrala Zaporojie, „o operațiune sub steag fals”
08:04Atacurile cu drone împotriva Centralei Nucleare Zaporojie (ZNPP) ocupate, din 7 și 9 aprilie, au făcut parte dintr-o „operațiune cu steag fals bine planificată de către Federația Rusă”, a declarat reprezentantul permanent al Ucrainei la Națiunile Unite, Sergiy Kyslytsya, în cadrul reuniunii pe această temă a Consiliului de Securitate al ONU de luni.
Kyslytsya a declarat la reuniunea ONU că vina pentru atacurile și riscurile sporite de la sunt cauzate de ocupanții ruși: „Ceea ce s-a întâmplat la ZNPP pe 7 și 9 aprilie 2024 și ulterior a fost o operațiune de steag fals bine planificată de Federația Rusă”, a spus el.
El a acuzat Rusia că a lansat o campanie de dezinformare și propagandă menită să justifice ocuparea ilegală a centralei nucleare: „Respingem categoric acuzațiile nebunești potrivit cărora Ucraina ar putea provoca un dezastru nuclear”.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a calificat atacurile drept o „escaladare majoră” a situației. „Ne apropiem periculos de un accident nuclear” la Zaporojie, a avertizat luni şeful AIEA, Rafael Grossi. (Kyiv Independent)
Olaf Scholz discută cu Xi Jinping despre o „pace corectă” în Ucraina
07:46 Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat marți intenția de a discuta despre o „pace corectă” în Ucraina cu președintele chinez Xi Jinping atunci când se vor întâlni la Beijing.
„Întâlnirea mea cu președintele Xi se va concentra, de asemenea, pe modul în care putem contribui în continuare la o pace dreaptă în Ucraina”, a scris Scholz pe rețeaua de socializare X, adăugând că a existat „un dialog intens între guvernele noastre de la ultima mea vizită în China”.
Potrivit presei de stat chineze, Scholz a fost primit de Xi marți dimineață, la finalul vizitei de trei zile în China, cancelarul fiind însoțit de o delegație numeroasă de miniștri și lideri de afaceri. China este cel mai mare partener comercial al Germaniei. (AFP)
07:21 Rusia a lansat azi-noapte către Ucraina, de la Capul Chauda din Crimeea, 9 drone explozive Shahed, afirmă pe Telegram forțele aeriene ucrainene.
„Toate cele nouă Shaheds au fost distruse de grupurile mobile de foc ale Forțelor Aeriene și ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei din regiunile Herson, Nikolaev, Hmelnîțkîi, Poltava, Cerkasî și Dnipro”, potrivit sursei citate.
Zelenski, iritat de solicitarea SUA de a nu lovi rafinăriile rusești
06:49 Jurnalistul Christo Grozev, „bestia neagră” pentru Putin: Îmi este frică să mă întorc în Bulgaria. Jurnalistului bulgar de investigaţii Christo Grozev îi este frică să se întoarcă în Bulgaria, chiar și doar pentru o vizită de lucru. În prezent locuiește la Viena, unde are loc un scandal de spionaj în favoarea Rusiei.
06:04 Americanii vor să profite de reuniunile FMI pentru a discuta despre activele ruse blocate.
Statele Unite speră că reuniunile de primăvară ale FMI şi ale Băncii Mondiale vor face posibilă să avanseze, împreună cu ţările partenere, proiectul de a folosi activele blocate ale Rusiei pentru înarmarea Ucrainei şi reconstrucţia sa, potrivit unui responsabil al Trezoreriei.
01:44 Washington Post scrie că Zelenski a fost „iritat” de solicitarea SUA ca Ucraina să nu lovească rafinăriile din Rusia.
Vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, i-a cerut lui Zelenski, în timpul întâlnirii private avute în februarie la Conferința de Securitate de la Munchen, ca Ucraina să nu atace rafinăriile de petrol rusești, o cerință care l-ar fi „iritat” pe liderul de la Kiev, scrie The Washington Post, citând surse familiare cu această chestiune.
Scurtă recapitulare a evenimentelor recente:
- Reuters: Rusia şi Ucraina au negociat, cu medierea Turciei, restabilirea coridorului cerealelor în Marea Neagră. De ce ar fi picat acordul.
- După atacul din Israel, Ucraina e frustrată de lipsa de sprijin occidental. Ucraina se întreabă de ce aliații săi sunt reticenți în a-i acorda mai multă asistență militară împotriva Rusiei.
- Joe Biden a reiterat luni apelul său presant către Congres de a adopta pachetul de ajutor militar pentru Ucraina, blocat în prezent de opoziţia republicană. „Congresul trebuie să aprobe această finanţare” pentru Ucraina „şi trebuie să o facă acum, acum”, a afirmat Biden.
- Coaliția dronelor: Germania, Olanda și Canada vor furniza noi drone Kievului, în timp ce Lituania va aloca fonduri suplimentare pentru producția de drone FPV, a anunțat luni Ministerul ucrainean al Apărării.
- Apărarea aeriană ucraineană apără şi vecinii din Moldova, România şi Polonia de ameninţarea imediată ca rachetele şi dronele ruseşti să intre în spaţiul lor aerian – a transmis luni ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.
- „Ne apropiem periculos de un accident nuclear” la Zaporojie, a avertizat luni şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi. „Aceste atacuri necugetate trebuie să înceteze imediat”, a spus Grossi în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pe această temă.
- Ucraina şi Norvegia – ambele vecine cu Rusia – au convenit asupra termenilor unui acord bilateral de securitate, a anunţat șeful diplomației norvegiene, luni, în cursul unei vizite la Kiev. De asemenea, tot luni, Zelenski a anunțat că țara sa a semnat un acord de securitate cu Letonia, „alt pas spre consolidarea apărării noastre împotriva terorii rusești”.
- O creștere dramatică a prețurilor la energie în Europa este inevitabilă dacă distrugerea de către Rusia a infrastructurii energetice ucrainene va continua fără opreliști, a avertizat fostul director executiv al companiei petroliere de stat din Ucraina.
–––––
INTERVIURILE HotNews.ro