Gabriela Firea îl acuză pe Nicușor Dan că a blocat Cartierul Justiției / Care este de fapt stadiul proiectului și de ce NU e blocat

Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, l-a acuzat pe actualul primar general, Nicușor Dan că a blocat Cartierul Justiției, iar România este la un pas să piardă 250 milioane de dolari, de la Banca Mondială. Firea a mai anunțat că premierul Nicolae Ciucă a a constituit un comitet interministerial care să deblocheze proiectul, iar ea fost numită să coordoneze acest comitet, în calitate de fost primar general al Capitalei. Proiectul nu este însă blocat ci poate să urmeze aceeași procedură de aprobare ca toate proiectele de asemenea anvergură.

Ce spune Gabriela Firea?

• Sunt în pericol fonduri importante de la Banca Mondială puse la dispoziție României! Nicușor Dan a reușit să blocheze și „Cartierul Justiției”! Toate eforturile depuse în ultimii ani de specialiștii din Ministerul Justiției, Primăria Capitalei și Consiliul General al Municipiului București sunt la un pas de a fi fost în zadar.
• 250 de milioane de dolari se vor pierde și în loc să avem un complex modern în centrul Bucureștiul rămânem tot cu o groapă insalubră. Nu cred că este vreun bucureștean care să nu cunoască zona Esplanada de pe Bulevardul Unirii, lângă Biblioteca Națională, peste drum de Tribunalul de la „Junior”. Construcția a fost abandonată după ’89 și a devenit o groapă de gunoi în mijlocul orașului.
• Guvernul a aprobat prelungirea perioadei în care poate fi atras avansul de 2,5 milioane de dolari. Banii au fost promiși de către Banca Mondială, prin Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, încă din anul 2019 pentru ca Ministerul Justiției să poată începe lucrările. Cu acești bani trebuie plătite studiile geotehnice, exproprierile, planificat și proiectat managementul proiectului.
• Visul s-a transformat în coșmar dintr-un motiv simplu: Nicușor Dan s-a încăpățânat să suspende Planurile Urbanistice Zonale de sector. Banii nu au putut fi atrași până la sfârșitul anului 2021 pentru că toate documentele pe care Ministerul Justiției le-a obținut până la suspendarea PUZ Sector 3 nu au mai fost valabile.
• Proiectul de 250 de milioane de euro nu mai are reglementare urbanistică, iar certificatul de urbanism emis la sfârșitul lunii septembrie 2021 obligă Ministerul Justiției să obțină un nou Plan Urbanistic de Detaliu pentru Cartierul Justiției.
• Guvernul României, prin Ministerul de Finanțe, a reușit să obțină încă un an pentru atragerea avansului. De săptămâna trecută, s-a decis constituirea unui comitet interministerial care să deblocheze proiectul Cartierul Justiției. Premierul Nicolae Ciucă m-a desemnat să coordonez acest comitet, în calitate de fost primar general al Capitalei.
• Nici o bancă din lume nu va ține sute de milioane de euro blocate cu anii. România și Bucureștiul nu trebuie să rateze această șansă de dezvoltare doar pentru mofturile unui personaj care ocupă vremelnic scaunul de primar.

Cum stau lucrurile?

Consiliul general al Capitalei, la propunerea primarului Nicușor Dan, a suspendat în februarie 2021 toate cele 5 PUZ-uri de Sector, invocând motive de nelegalitate, între care betonarea a sute de hectare de spații verzi, iar suspendarea expiră pe 1 martie 2022.

În septembrie 2021 însă, printr-un amendament depus de PNL și USR la o hotărâre de Consiliu General, Planurile urbanistice de sector nu mai sunt suspendate pentru anumite proiecte de utilitate publică, respectiv obiective de interes național, precum și obiectivele de investiții publice din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și justiției. Miza a fost tocmai Cartierul Justiției, asumat în programul de guvernare de cele două partide, iar în urma acestui amendament felul în care arăta acest cartier uriașera stabilit prin Plan Urbanistic de Detaliu, de Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță și Consiliul Local Sector 3.

”Prin excepție de la art. 1, pentru obiectivele de investiții publice a căror realizare presupune executarea lucrărilor de utilitate publică prevăzute limitativ în Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, precum și pentru obiectivele de investiții publice din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și justiției, nu se aplică suspendarea prevăzută prin prezenta hotărâre, iar pentru aceste obiective de investiții publice își vor produce efectele Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 339/2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Sector 2 București, cu reglementările prevăzute de această hotărâre”, este amendamentul făcut de PNL-USR-PLUS și aprobat de majoritatea din Consiliul General, însă fără votul PSD. HotNews.ro a scris aici despre subiect.

Deși s-a făcut această derogare, Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 3, care permitea betonarea mai multor spații verzi a fost anulat definitiv în instanță la finalul lunii noiembrie 2021 pe motiv că a fost aprobat ilegal. Procesul a fost intentat de mai muți cetățeni. Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3 a fost elaborat de Primăria Sector 3 și aprobat de Consiliul General în ianuarie 2019.

Fostul secretar de stat în Ministerul Justiției, Alexandru Dimitriu, de la USR, a postat pe pagina de Facebook că proiectul nu este blocat și că Planul Urbanistic de Detaliu cu Cartierul Justiției va fi pus în curând în dezbatere publică.

”Aceasta informație lansată de doamna este una falsă. În acest moment, PMB nu are nicio implicare în proiectul “Cartierul pentru Justiție”. Proiectul este în etapa elaborării Planului Urbanistic de Detaliu ce va fi pus în dezbaterea publică în luna martie a acestui an. Ulterior el va fi supus aprobării Consiliul Local Sector 3. În schimb, atunci când a fost nevoie de aprobarea Consiliul General al Municipiului București pentru continuarea acestui proiect, PSD s-a opus. Pe 1 septembrie 2021, PSD a votat împotriva menținerii în vigoare a Planului Urbanistic Zonal pentru Cartierul pentru Justiție. Atunci PSD nu își dorea acest proiect? Acum îl dorește? Hotărârea Consiliului General ce era atât de necesar pentru a merge mai departe cu Cartierul pentru Justitie a fost adoptat de majoritatea USR PNL din CGMB în urma solicitărilor repetate venite din partea Ministeului Justiției de la acea vreme, Stelian Ion și a subsemnatului, în calitate de secretar de stat coordonator al proiectului Cartierul pentru Justiție”, a scris Dimitriu pe Facebook.

Singura întrebare este dacă în acest moment, după anularea Planului Urbanistic Coordonator al Sectorului 3 în instanță, Cartierul Justiției mai poate fi făcut cu aprobarea unui Plan Urbanistic de Detaliu, documentație prin care de obicei se stabilesc retragerile față de limitele parcelei , în principal pentru imobile mici, sau este nevoie de un Plan Urbanistic Zonal documentație specifică proiectelor de această anvergură, care trebuie avizat de Primăria Capitalei și aprobat de Consiliul General.

În mai multe rânduri s-a încercat aprobarea proiectului prin Plan Urbanistic de Detaliu și trecerea pe sub radar, o astfel de procedură fiind mai puțin vizibilă.

Sigur, aprobarea unui Plan Urbanistic zonal durează circa 1 an, însă dacă Ministerul Justiției se apuca acum 1 an de treabă, până acum era pe finalul procedurii de aprobare, desigur dacă respecta toate normele de urbanism în vigoare.

Despre Carterul Justiției

Potrivit unui proiect de Ordonanță aflat în dezbatere publică în luna iulie, pe site-ul Ministerului Justiției, Cartierul Justiției va fi construit pe Bd. Unirii, pe o bucată din fostul amplasament Esplanada, pe o suprafață de aproximativ 53.515,165 mp. Acesta va cuprinde 8 clădiri:

• Clădirea nr. 1 – sediul Ministerului Justiţiei, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 9.654 mp;
• Clădirea nr. 2 – sediul Curții de Apel București, cu o suprafață desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 31.984 mp;
• Clădirea nr. 3 – sediul Tribunalului București, cu o suprafață desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 41.673 mp;
• Clădirea nr. 4 – sediile Judecătoriilor de Sector 1-6, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 68.080 mp;
• Clădirea nr. 5 – sediile Ministerului Public (Parchetul General – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie), Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetului de pe lângă Tribunalul București și Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Sectoarelor 1-6 şi Direcţia Naţională Anticorupţie, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 42.811 mp;
• Clădirea nr. 6 – sediile Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare, cu o suprafață desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 14.881 mp;
• Clădirea nr. 7 – sediile Institutului Național al Magistraturii şi Şcolii Naționale de Grefieri, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 10.011 mp;
• Clădirea nr. 8 – sediile instituţiilor de organizare profesională pentru avocaţi: Uniunea Națională a Barourilor (UNBR), Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaților (INPPA), Casa de Asigurări a Avocaților (CAA), Baroul București, Casa de Asigurări a Avocaţilor – Filialele București și Ilfov (CAA-București, CCA-Ilfov), cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 11.300 mp;

Necesitatea şi oportunitatea proiectului au fost stabilite prin Legea nr. 261 din 30 decembrie 2019 pentru ratificarea Scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, „Cartierul pentru justiție”, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 şi la Bucureşti la 6 iunie 2019 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 592 din 12 august 2019 pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” în „Cartierul pentru Justiţie” şi „proiecte de interes public ale municipiului Bucureşti”, precum şi pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului. Acordul cu Banca Internațională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare prevede un avans în valoare de 2,5 mil. dolari.

Printr-un proiect de Ordonanță pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției se încerca, în luna iulie, aprobarea proiectului prin PUD. Proiectul de Ordonanță nu a fost aprobat.

”Prin derogare de la prevederile art. 48 alin. (1) din legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare, pentru amplasamentul obiectivului de investiţii „Cartierul pentru justiție” , se va elabora un plan urbanistic de detaliu, documentație de urbanism prin care se vor reglementa amănunțit prevederi stabilite prin Planul urbanistic general al municipiului Bucureşti (…) Prin derogare de la prevederile art. 31^3, art. 32 alin. (1) lit. b) şi c), art. 47 și art. 65 alin. (1) din legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare, pentru obiectivul de investiţii se permite autorizarea lucrărilor de construire și de desfiinţare de către autoritatea competentă, în temeiul și cu respectarea prevederilor Planului urbanistic de detaliu, a dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la calitatea și disciplina în construcții, precum și în materie de realizare a obiectivelor de investiții finanţate din fonduri publice”, se arata în proiectul de Ordonanță.

În nota de fundamentare, se explică scrie negru pe alb că proiectul Cartierului de Justiție va fi aprobat prin PUD, la Sectorul 3:

• ”Ministerul Justiţiei a fost mandatat de Guvern să întreprindă demersurile legale necesare efectuării fazelor de proiectare şi execuție. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul prevede necesitatea elaborării unui Plan urbanistic zonal (PUZ), motiv pentru care, într-un interval îndelungat de 20 de luni, în perioada mai 2017 – ianuarie 2019, a fost elaborat Planul Urbanistic Zonal – PUZ Sector 3 aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 49/2019.
• PUZ-ul cuprindea reglementări specifice pentru obiectivul de investiții „Cartierul pentru justiție”, inclusiv obligatia de a se elabora un plan urbanistic de detaliu (PUD) pentru acest obiectiv de investiţii, care să stea la baza elaborării Studiului de Fezabilitate din care se extrag indicatorii tehnico economici, în contextul în care aprobarea acestor indicatori reprezintă prima etapă a procedurii de expropriere conform art. 4 alin. (1) litera a) din legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.
• Cu toate acestea, PUZ Sector 3 a fost suspendat pentru o perioada de 12 luni prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 66 din 26 februarie 2021, din motive independente și exterioare obiectivului de investiții “Cartierul pentru justiție”, până la finele lunii februarie 2022, cu posibilitatea de prelungire ulterioară.
• În tot acest interval de timp, continuarea realizării obiectivului de investiții este blocată, deoarece nu se poate trece la elaborarea Planului urbanistic de detaliu (PUD) în baza unui plan urbanistic zonal (PUZ) suspendat, implicit nu se pot elabora nici Studiul de Fezabilitate, nici indicatorii tehnico economici și nu se poate astfel declansa nici procedura de expropriere conform legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Totodată, proprietari persoane fizice au semnalat prin petiţii Ministerului Justiției faptul că, în contextul actual, deşi plătesc impozite pe terenurile proprietate privată care vor fi expropriate, nu pot cunoaște când vor fi despăgubiți pentru proprietatea lor, iar compensarea „într-un timp redus, rămâne o frumoasă intenție, fără finalitate”.
• Necesitatea şi oportunitatea proiectului au fost stabilite prin Legea nr. 261 din 30 decembrie 2019 pentru ratificarea Scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, „Cartierul pentru justiție”, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 şi la Bucureşti la 6 iunie 2019 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 592 din 12 august 2019 pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Espla
  nada” în „Cartierul pentru Justiţie” şi „proiecte de interes public ale municipiului Bucureşti”, precum şi pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului.
• De asemenea, nu se pot pune în aplicare nici prevederile legii nr. 261 din 30 decembrie 2019 pentru ratificarea Scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, „Cartierul pentru justiție”, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 și la Bucureşti la 6 iunie 2019, lege prin care este asigurată până la 31 decembrie 2021 finanţarea pentru pregătirea proiectului de dezvoltare”.

Ordinul Arhitecților s-a opus acestor modificări.