​​FOTOGALERIE Hanul Solacolu, la un pas de colaps / De doi ani Primăria Capitalei nu reușește să exproprieze imobilul deși au fost prevăzuți și banii în buget

A mai trecut o iarnă, iar Hanul Solacolu de pe Calea Moșilor este tot mai aproape de colaps. Bucăți de tencuială de pe fațadă se desprind în mod frecvent, iar la interior o parte din ziduri s-au prăbușit. În urmă cu 2 ani, Consiliul General al Municipiului București a aprobat exproprierea clădirii pentru salvarea ei, suma necesară fiind 5,6 milioane lei, în 2020 s-au prevăzut și banii necesari în buget, dar nu s-a întâmplat nimic. Dincolo de faptul că se pierde un monument istoric foarte valoros, imobilul poate să cadă oricând peste tramvaiul 21 sau peste mașinile care trec prin față și să producă o tragedie.

Hanul Solacolu este monument istoric și se află în proprietate privată. Potrivit Legii monumentelor istorice proprietarii au obligația ”să întreţină (…), să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii”. În cazul hanului, retrocedat în 2003, e drept, într-o stare proastă, acest lucru nu s-a întâmplat, iar în 2010 acoperișul clădirii s-a prăbușit, acesta fiind punctul de la care imobilul s-a degradat în mod constant.

Primăria Capitalei, prin Poliția Locală, a aplicat două amenzi proprietarilor, însă acestea sunt modice.

”Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcția Control din Poliția Locală a efectuat verificări la acest imobil încă din anul 2013, când s-a constatat starea avansată de degradare a construcției, riscul desprinderii unor elemente ale acestora sau chiar prăbușirea lor, ceea ce reprezenta un real pericol pentru clădirile adiacente şi pentru trecători. Având în vedere faptul că proprietarii nu au luat măsuri pentru paza imobilului și nici nu au efectuat lucrări de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere ale acestuia în condițiile legii, s-au aplicat sancțiuni contravenționale în conformitate cu prevederile art. 36, lit.b, din Legea nr. 422/2001 – republicată, privind protejarea monumentelor istorice, la doi dintre proprietarii imobilului – Solacolu Bucur Cristian și Solacolu Teodora Emilia (4000 de lei pentru fiecare). Facem precizarea că ceilalţi proprietari nu au fost sancționați întrucât Direcției Venituri Buget Local Sector 2 nu a pus la dispoziţie toate datele necesare pentru a putea fi contactaţi”, se arată într-un răspuns transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

După acest episod nu s-au mai dat amenzi, dar s-au făcut sesizări, însă fără rezultat.

„În anul 2017, în urma altui control, s-a constatat, de asemenea, starea avansată de degradare a construcțiilor, existând riscul desprinderii unor elemente ale acestora sau chiar prăbușirea, precum și surparea unei porțiuni din trotuarul pietonal (de lângă construcție). În aceste condiţii, Poliția Locală a solicitat atât Ministerului Culturii și Identității Naționale, cât și Direcției pentru Cultură a Municipiului București aplicarea de urgență a prevederilor Legii nr.422/2001 – republicată, privind protejarea monumentelor istorice – respectiv sesizarea organelor de cercetare penală, potrivit competențelor ce le revin. De asemenea, s-a solicitat şi Inspectoratului de Stat în Construcții să dispună măsurile conform prevederilor Legii nr. 10/1995 – republicată, privind calitatea in construcţii. În 30 ianuarie 2019, ca urmare a incidentului produs la Hanul Solacolu şi anume desprinderea unei porțiuni de tencuială de pe fațada principală a clădirii și prăbușirea acesteia pe trotuarul adiacent, cu riscul desprinderii în continuare și a altor porțiuni din tencuială, s-a solicitat din nou ISC şi Ministerului Culturii să dispună măsuri urgente, conform competenţelor”, a mai răspuns Primăria Capitalei.

Dar sesizările nu au produs efecte.

În 2019, Primăria Capitalei a sesizat organele de anchetă și a început urmărirea penală, însă deocamdată nu au fost făcute publice mai multe detalii.

”În data de 5 februarie 2019, instituţia noastră a sesizat IGPR – Direcția de Investigare a Criminalității Economice. Potrivit informaţiilor deţinute de instituţia noastră, Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului Bucureşti efectuează cercetări în dosarul de urmărire penală cu nr. unic 7664/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.

În condițiile în care pe cale legală proprietarii nu au putut fi convinși să acționeze pentru salvarea imobilului, în anul 2019, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a adoptat ”Hotarârea nr.214/23.04.2019 privind declanşarea procedurii de expropriere pentru imobilul-monument istoric aflat în proprietate privată, situat la adresa Calea Moșilor nr.134, sector 2, Bucureşti, în vederea efectuării lucrărilor de conservare”, pe scurt exproprierea hanului pentru suma de circa 5,6 milioane lei, restaurarea și transformarea clădirii într-un „Spaţiul Cultural Municipal”.

În 2020, în buget s-au prevăzut banii necesari exproprierii, dar nu au fost folosiți.

”Menţionăm că la nivelul anului 2020, în bugetul propriu al municipiului Bucureşti au fost aprobate fondurile stabilite cu titlu de despăgubire pentru imobilele la care s-a demarat procedura de expropriere. Din cauza restricțiilor bugetare și a situației pandemice generale, fondurile stabilite cu titlu de despăgubire pentru imobilele la care s-a demarat procedura de expropriere nu au fost utilizate în anul 2020”, a răspuns Primăria Capitalei.

Actuala administrație susține că salvarea hanului reprezintă o prioritate și a fost cerută introducerea în bugetul pe anul 2021 a sumei necesare exproprierii.

”Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a solicitat ca în bugetul serviciilor de specialitate pentru anul 2021 să fie cuprinsă contravaloarea despăgubirilor datorate pentru exproprierile aprobate prin HCGMB, urmând ca, în colaborare cu direcțiile de specialitate din PMB să fie luate măsurile necesare. Salvarea Hanului Solacolu reprezintă o prioritate pentru actuala administrație, însă abia după definitivarea proiectului de buget și aprobarea acestuia în CGMB vom putea comunica cu exactitate măsurile concrete ce vor fi luate și fondurile alocate”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate.

Rămâne de văzut dacă în proiectul de buget votat de Consiliul General în luna aprilie se vor regăsi sumele necesare și dacă anul acesta vor fi și
cheltuite.

Exproprierea este doar primul pas. Urmează lucrări de punere în siguranță, ca imobilul să nu se prăbușească, ceea ce înseamnă alți bani, apoi restaurarea clădirii, dacă se vor găsi bani.

Istoricul

Hanul Solacolu a fost construit în 1859, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul. Construcția a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al doilea război mondial, dar și-a păstrat caracterul de locuință până spre sfârșitul anilor ’80, când a fost în pericol de demolare.

Pe lângă valoarea arhitecturală, hanul prezintă și o valoare memorială internațională, deoarece acolo a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul Războiului de Independenţă, fapt amintit de o placă comemorativă, amplasată pe faţada clădirii de ambasada Bulgariei.

După anii 90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei fiind locuită de mai multe familii repartizate de fostul ICRAL sau care ocupau ilegal spaţiul.

Hanul Solacolu a fost restituit în natură în 2003 către Solacolu Emilia, Solacolu Teodora – Emilia, Solacolu Bucur – Cristian şi Solacolu Ion Şerban în baza Dispoziţiilor Primarului General nr. 981/2003 şi nr. 1192/2003. De atunci a fost lăsat în paragină.

În 1997, aflat încă în proprietatea Primăriei Generale, hanul a fost introdus în Planul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, dar nu s-a întâmplat nimic.

În anul 2010, acoperișul clădirii s-a prăbușit. „Ni s-a luat o clădire salubră, o clădire decentă în centrul Bucureştiului şi ni s-a dat înapoi o groapă de gunoi. Am alcătuit un proiect de reabilitare a clădirii, de redare a funcţionalităţii ei. Realizarea acestui proiect implică o sumă foarte mare de bani pe care nu o avem. Am încercat să găsim investitori însă nu am găsit”, a declarat presei unul din moştenitorii clădirii, în 2010, după ce acoperişul Hanului Solacolu s-a prăbuşit, iar subiectul a ajuns în atenţia presei.