Deirdre de Burca, World Vision: Guvernele nationale sunt responsabile cu facilitarea dezvoltarii durabile

Agenda Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dezvoltarea post-2015 are la bază așa-numitele Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDG – Sustainable Development Goals), care urmează să substituie Obiectivele de Dezvoltare ale Milleniului (MDG – Millennium Development Goals), la sfârşitul acestui an. Invitaţii Şcolii Române de Dezvoltare au discutat astfel punctele centrale ale Agendei Post-2015, care va fi lansată în cadrul summit-ului din septembrie 2015.

• Deirdre de Burca este director de advocacy la World Vision Bruxelles și membră în cadrul grupului Beyond 2015. Timp de doi ani a ocupat funcţia de consilier local al Partidului Verde unde a promovat politica dezvoltării durabile în rândul autorităților locale. Totodată, doi ani şi jumătate a făcut parte din cadrul senatului irlandez.

Principalele declaraţii făcute de Deirdre de Burca, în cadrul Şcolii Române de Dezvoltare, 8 iulie 2015:

• World Vision vrea să se asigure că drepturile copiilor și tinerilor sunt respectate și incluse pe agenda post-2015;
• Beyond 2015 Group este o campanie globală a societății civile, creată în 2010, care reuneşte peste 1000 de organizaţii non-gvernamentale din 132 de ţări din întreaga lume;
• Trebuie să începem să dezvoltăm legături strânse cu cei din afara sectorului nostru, trebuie să fim eficienți la nivel global, regional, naţional și chiar subnațional (la nivelul local al țării). Este o provocare mare însă trebuie să fim conectați între noi;
• SDG-urile se concentrează pe o arie de domenii mult mai mare;
• EU Task Force se adresează tuturor cetățenilor, atât din statele membre ale Uniunii Europene cât și cei care nu sunt din UE;
• Există opinii distincte cu privire la ceea ce ar trebui să conțină Agenda Post-2015 însă, în mare parte, toți împărtășim aceeași viziune, agenda fiind mult mai consolidată;
• Este important să recunoaștem că MDG-urile (Millenium Development Goals) au înregistrat reușite în unele domenii însă, aceste obiective ne-au ajutat să vedem ce probleme au rămas nerezolvate. De exemplu, în cazul MDG-urilor, accentul a fost pus pe un număr limitat de domenii, în special pe economic (ca de exemplu, reducerea sărăciei și a foametei), în timp ce alte domenii (precum mediul înconjurător) au fost de-a dreptul neglijate. Avem astfel nevoie de un modul mult mai integrat, de dezvoltare care să abordeze atât problemele economice cât și pe cele sociale și cele legate de mediu;
• Există voci care consideră că cele 17 obiective SDG sunt prea numeroase însă, adevărul este că, dacă ne dorim cu adevărat o agendă îmbunătățită, care să abordeze problema inegalităților, a sărăciei sau cea a migrației, trebuie să ne adresăm fiecărui domeniu în parte;
• Dacă vrem o schimbare de paradigmă, trebuie să fim îțelegători în ceea ce privește modul în care abordăm problema;SDG-urile, un potenţial cadru de transformare, potețial deoarece sunt un subiect extrem de disputat în momentul actual: sunt ele prea utopice, prea ambițioase? Sau poate că sunt singuerle care pot schimba în bine lumea în care trăim;
• Totul depinde de noi, de aceea trebuie să contribuim cu toții dacă vrem ca această transformare să aibă loc;
• Agenda SDG evoluează de la tradiționala agendă de ajutor a MDG-urilor la o agenda bazată mult mai mult pe cooperarea internațională (guvernanță globală), o agenda care deja este comună, mai ales că UE a insistat ca aceasta să poată fi aplicată în cazul tuturor statelor. Această agendă aparține în totalitate tuturor; toate aceste obiective trebuie implementate de toate statele lumii însă, este foarte probabil ca în anumite state unele obiective stabilite de noua agendă să se potrivească mult mai mult decât în cazul altora;
• Față de MDG-uri, SDG-urile presupun o mai bună abordare a drepturilor omului;Este importantă recunoașterea multi-dinamică a sărăciei;
• Indicatori alternativă ai creșterii economice au fost incluși pe agenda post-2015. În acest moment suntem, la nivel global, „obsedați” de măsurarea PIB-ului însă, ca indicatori ai progresului, ar trebui incluse capitalul social, cel de mediu și cel uman;
• Participarea este un element-cheie în implementarea SDG-urilor. Însă cum îi putem determina pe ceilalți să se implice în dezvoltarea sustenabilă? Guvernele au responsabilitatea principală de a crea și facilita cadrul necesar unei bune dezvoltări a acestor obiective (idea unui parteneriat global, ale cărui rezultate vor putea fi evaluate abia după 15 ani);
• Trebuie să recunoaștem că, în ciuda încurajării egalității între actorii statali, există în continuare uriașe inegalităţi între state în ceea ce privește bogăția, resursele și puterea de care dispun acestea;
• Ce urmează? Vom stabili un așa-numit SDG Watch, în Bruxelles, o platformă dedicată tuturor organizațiilor interesate să urmărească buna implementare a acestor obiective;
• Beyound 2015 Toolbox – presupune un set de instrumente care vor servi nevoilor tuturor instituțiilor și organizațiilor din acest domeniu, la nivel naţional.

Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.