De la tramvaie la tuk-tuk: cum a devenit Lisabona victima propriului succes

Cărțile poștale ale Lisabonei înfățișează de obicei celebrele tramvaie ale orașului. Dar vizitatorii văd tot mai multe tuk-tuk-uri care luptă pentru a capta atenția turiștilor: unele cu un tigru fals pe copertină, altele decorate cu flori de plastic sau vopsite în roz strălucitor.

Când tramvaiul se întâlnește cu tuk-tuk-urile, conflictele nu lipsesc uneori. În timp ce tramvaiul nu se poate abate nici măcar un centimetru de la cursul său, șoferii de tuk-tuk aleargă, ignorând adesea regulile codului rutier pentru a le permite clienților să facă o fotografie bună și să le ofere acel sentiment de vacanță fără griji, în care oaspeții pot face ce vor.

Lisabona a intrat pe lista orașelor în care singurii oameni fericiți sunt acum turiști, scrie moneyreview.gr.

„Cred că a încetat să-i facă fericiți chiar și pe turiști. Sunt oameni care ne mai vizitaseră în trecut și când vin acum constată că Lisabona nu mai este la fel”, a povestit pentru El Pais Tania Correia, o locuitoare a orașului.

Santa Maria Maior, unde cele șase cartiere istorice (Castelo, Mouraría, Alfama, Chiado, Sé și Baixa) cumulează 10.000 de locuitori, a devenit un loc preferat pentru investitorii imobiliari, antreprenorii din turism și șoferii de tuk-tuk.

Lisabona a câștigat anul trecut titlul de cea mai bună destinație urbană din Europa la World Travel Awards.

Dar există și o latură mai întunecată în Lisabona. Această zonă istorică a orașului și-a pierdut 30% din populație din 2013 și 60% din clădiri sunt acum apartamente turistice.

Iar populația locală este foarte îmbătrânită, ceea ce face ca în viitor turiștii vor vedea doar străini în cartierele istorice.

Evacuările

În anii crizei datoriilor, când a fost impus un memorandum în Portugalia, guvernul conservator a adoptat o lege care a permis ajustarea chiriilor și care dus la un val de evacuări.

În același timp, politicile fiscale agresive au încurajat afluxul de capital străin, în timp ce a fost instituit un program Golden Visa, care dă cetățenilor țărilor terțe permisiunea de a rămâne în schimbul investițiilor imobiliare. Chinezii au devenit cei mai entuziaști cumpărători din Lisabona.

Toate acestea au înfrumusețat orașul, dar au dus în același timp la un exod în masă al portughezilor către periferie.

După efectele liberalizării chiriei, cu așa-numita lege Cristas, guvernul socialist al lui Antonio Costa a făcut mișcări corective. În 2018, a anunțat interzicerea exploatării de noi apartamente turistice în unele locuri. Dar localnicii spun că această activitate se desfășoară acum ilegal.

Rezultatul este că apartamentele locuitorilor găzduiesc acum turiști, iar băcăniile tradiționale, mercearia, lasă loc barurilor moderne.

Magazinul Casa Senna din Chiado s-a închis după 189 de ani, la fel ca și librăria Ferin. Faptul că a fost una dintre cele mai frumoase și a doua ca vechime (fondată în 1840) nu a salvat-o de la faliment. În cartierele care au fost „predate” turiștilor, există o singură librărie istorică, iar acel titlu îi aparține lui Bertrand, care s-a deschis în 1732 și este, potrivit Guinness, cea mai veche din lume.

În 2023, Portugalia a atras mai mulți turiști (30 de milioane) și mai multe venituri (25 de miliarde de euro) decât oricând. Lisabona este considerată o destinație „obligatorie”, dar viitorul ar putea schimba acest lucru.