Cum votezi la alegerile din România din 9 iunie, la europarlamentare

Pentru alegerile europarlamentare care sunt organizate tot pe 9 iunie ca și cele locale se poate vota pe lista permanentă la secția de votare unde este arondat alegătorul conform domiciliului sau reședinței sau în orice altă secție de votare din afara localității respective, pe listele suplimentare.

Până la ora 12,00 au votat duminică, la alegerile europarlamentare, 3.176.517 alegători (17,63%), potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, scrie Agerpres.

În mediul urban au votat 1.521.549 alegători, iar în mediul rural 1.661.877 alegători.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 1.997 de alegători.

Citește și Cum afli la ce secție de votare poți vota la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024

Alegeri europarlamentare 2024 în Europa

Europeni din 21 de ţări ies la urne duminică pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul European (PE), al cărui echilibru politic ar putea fi modificat de avansul anticipat al extremei drepte, mai ales în Italia şi Franţa, relatează AFP.

Votul de duminică – a treia şi ultima zi a alegerilor europarlamentare – a început în Grecia, unde era aşteptat un val de căldură.

Aceste alegeri sunt „cruciale”, iar Parlamentul european „trebuie să înceapă să-şi joace rolul care-i revine”, a declarat pentru AFP la ieşirea de la vot Kostas Karagiannis, un alegător din Atena. PE „trebuie să-şi joace rolul în viaţa cotidiană a tuturor cetăţenilor europeni”, a insistat el.

Scrutinul la care sunt chemaţi în total peste 360 de milioane de alegători pentru desemnarea celor 720 de membri ai PE a început joi, în Olanda, unde votul este de aşteptat să confirme avansul partidului de extremă dreapta al lui Geert Wilders, deşi va trebui să se mulţumească doar cu a doua poziţie, după coaliţia social-democraţi-ecologişti.

„Problemele sociale – locuinţe, educaţie, climă – trebuie rezolvate, şi sper că vor fi rezolvate într-un mod european”, a explicat o pensionară austriacă, Ingeborg Ronesch, la ieşirea de la biroul său de vot din Viena.

În opinia lui Ferenc Hamori, de 54 de ani, profesor de educaţie fizică într-o comună de lângă Budapesta, Uniunea Europeană ar fi într-o situaţie mai bună dacă ar avea mai mulţi lideri ca premierul ungar Viktor Orban. „Aici va câştiga alegerile, dar la Bruxelles va fi în continuare în minoritate”, şi-a exprimat regretul alegătorul ungur.

În ţările învecinate cu Rusia, şi securitatea este o preocupare pentru o parte din alegători.

„Aş vrea o întărire o securităţii (…), chiar desfăşurarea unui contingent european pe teritoriul nostru”, a afirmat Andrzej Zmejewski, un medic de 51 de ani, care a votat la Varşovia.

Alegeri europarlamentare 2024 în Europa. Miza mobilizării la vot

Mobilizarea electoratului este una din marile mize ale acestui scrutin, notează AFP.

În Franţa, unde sunt chemaţi la urne 49 de milioane de alegători pentru desemnarea celor 81 de eurodeputaţi, preşedintele Emmanuel Macron a îndemnat la oprirea extremei drepte, atenţionând împotriva riscului ca Europa să fie „blocată”.

Ultimele sondaje arată pe prima poziţie Adunarea naţională (Rassemblement national, RN, fostul Front naţional) condus de Jordan Bardella, cu peste 30% din voturi, mult înaintea Renaşterii (Renaissance), formaţiunea preşedintelui francez, dar şi a stângii social-democrate.

În Germania, extrema dreaptă raliată sub sigla AfD (Alternativa pentru Germania) luptă cu Partidul Social-Democrat al cancelarului Olaf Scholz şi cu Verzii pentru locul al doilea, exploatând problemele economice şi temerile legate de imigraţie, pe primul loc în sondaje fiind conservatorii, de opoziţie (CDU/CSU), cu 30,5%, ceea ce semnalează un eşec usturător pentru cancelar.

Rezultatele extremei drepte vor fi urmărite îndeaproape şi în Scandinavia, unde aceasta se află deja la putere în Finlanda, şi susţine, fără să facă parte din el, guvernul în Suedia.

În Danemarca, votul are loc la scurt timp după o agresiune asupra şefei guvernului, Mette Frederiksen. În Slovacia, omologul ei Robert Fico a fost rănit grav cu cuţitul într-o tentativă de asasinat, pe 15 mai.

„Cred că tendinţa generală în multe ţări este că suntem din ce în ce mai divizaţi şi dornici să vorbim mai tare decât tabăra cealaltă şi probabil suntem noi înşine mai violenţi în apărarea credinţelor sau a opiniilor noastre politice”, a estimat Jane Sorensen, o învăţătoare de 42 de ani din Danemarca.

În Italia se votează încă începând de sâmbătă

În Italia, unde votul a început sâmbătă şi continua duminică, partidul post-fascist Fratelli d’Italia al şefei guvernului Giorgia Meloni ar putea trimite în PE 22 de eurodeputaţi, de la şase în prezent.

Alegerile vor „determina următorii cinci ani”, a asigurat Meloni sâmbătă, reiterându-şi angajamentul de a „apăra frontierele împotriva imigraţiei ilegale, de a proteja economia reală şi de a lupta împotriva concurenţei neloiale”.

Walter Esposito, un alegător roman în vârstă de 78 de ani, a votat pentru Fratelli d’Italia pentru a protesta împotriva politicii UE: „Europa a încercat mereu să zdrobească Italia şi pe italieni”, a declarat acesta.

Duminică, votul se desfăşoară în Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria; Olanda a votat pe 6 iunie, Irlanda pe 7 iunie, Cehia pe 7 şi 8 iunie, Letonia, Malta şi Slovacia pe 8 iunie.

Eurodeputaţii vor avea, ca primă sarcină, după alegerea preşedintelui PE, pe cea de a confirma alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen (65 de ani), care vizează un nou mandat de cinci ani, a votat în cursul dimineţii la Burgdorf, în Saxonia inferioară, împreună cu soţul ei Heiko