Bilant in domeniul fondurilor europene: incompetenta sau neglijenta din MFE poate atrage pierderi majore pentru Romania
Context
Ca o consecinta a incheierii perioadei de programare 2007-2013, anul 2014 a debutat cu schimbari profunde ale institutiilor statului (continuandu-se trendul anului anterior), inclusiv la nivelul autoritatilor cu competente in domeniul fondurilor europene. Astfel, in martie 2014, Autoritatea de Management (AMPOSDRU) a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU), a fost transferata din subordinea Ministerului Muncii in subordinea Ministerului Fondurilor Europene.
Schimbarea a fost motivata de intentia Guvernului – in principiu laudabila – de a creste, pe ultima suta de metri, gradul de absorbtie a fondurilor europene, prin crearea unei institutii care sa centralizeze competentele in domeniul cheltuirii acestor fonduri.
Incompetenta autoritatilor/neglijenta (de natura penala?)
Aparent, transformarea institutionala si migrarea AMPOSDRU de sub umbrela Ministerului Muncii catre MFE a decurs conform planului. Din punct de vedere institutional, migrarea AMPOSDRU catre MFE impunea ca aceasta din urma autoritate sa procedeze la delegarea functiilor AMPOSDRU catre organismele intermediare (din cele sase regiuni de dezvoltare ale Romaniei), avand in vedere ca realizarea competentelor AMPOSDRU fusese anterior delegata catre organismele intermediare, iar delegarea de functii dispusa de Ministerul Muncii a devenit caduca din momentul intrarii AMPOSDRU in subordonarea MFE. Prin Ordinul Ministrului Fondurilor Europene nr. 81/2014,s-a decis delegarea acestor functii de gestionare a POSDRU 2007-2013 catre organismele intermediare.
Insa, aici apare surpriza cea mare: Ordinul nr. 81/2014 nu este publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. Bineinteles, este dificil de acceptat ca o asemenea neglijenta se poate intampla la acest nivel. Am sperat, de altfel, ca faptul ca nu reuseam sa identificam in Monitorul Oficial ordinul amintit era doar o eroare a noastra (nescuzabila, de altfel). Insa, confirmarea nepublicarii acestui act a venit din partea Regiei Autonome „Monitorul Oficial”.
Impact
Ce inseamna acest lucru? In limbaj nespecializat, inseamna ca actul este inexistent; prin urmare, nu produce nici un efect juridic. Cu alte cuvinte, organismele intermediare nu aveau competenta legala de a derula activitati de gestiune a fondurilor europene (inclusiv de a incheia contracte de finantare, de a asigura monitorizarea cheltuielilor si, mai ales, de a aplica sanctiuni – sub forma corectiilor financiare).
In fapt, Ordinul nr. 81/2014 a produs efecte juridice cu un insemnat caracter patrimonial pentru bugetul national, pentru bugetul Uniunii Europene si pentru bugetul beneficiarilor.
Sintetizand, statul a cheltuit importante fonduri nationale si comunitare in baza unui act juridic care nu exista, prin institutii care nu detineau competenta legala de a dispune cu privire la fondurile respective. Aprofundand analiza consecintelor nepublicarii unui act normativ in baza caruia Romania a cheltuit fonduri din bugetul Uniunii Europene inca din martie 2014, in incercarea de a analiza impactul financiar, este necesar un raspuns la intrebarea: „Cati bani publici au fost gestionati de catre o autoritate necompetenta?”.
Se pot face estimari, dar cu siguranta raspunsul corect nu il poate furniza decat Comisia Europeana sau Autoritatea de Audit.
Cert este ca nepublicarea unui act normativ in Monitorul Oficial, dar aplicarea in fapt timp de 2 ani a acestuia reprezinta o eroare/neglijenta care poate costa Romania cel putin cateva sute de milioane de euro, bani gestionati de catre organismele intermediare, fara a avea competente in acest sens.
Or, in acest caz, neglijenta autoritatilor romane se manifesta la cel mai inalt nivel si in legatura cu aspecte elementare, cu privire la care erorile/neglijentele nu sunt permise si care afecteaza in mod nepermis principiul bunei guvernari, putand atrage sanctiuni dure din partea Comisiei Europene (respectiv, corectii financiare).
Trebuie sa ne gandim la soarta contractelor de finantare care au fost semnate in acest interval de catre organismele intermediare; acestea sunt lovite de nulitate absoluta din cauza lipsei capacitatii organismului intermediar de a semna un asemenea contract. Merita mentionate si miile de cereri de rambursare sau de plata aprobate de catre organismele intermediare, fara a avea competenta de a dispune de fondurile europene alocate Romaniei.
Nu in ultimul rand, toate actele de control intocmite de catre organismele intermediare sunt nelegale, intrucat emitentul nu avea competenta legala de a intocmi acte de constatare si control, respectiv de a dispune sanctiuni. Vom continua evaluarea din punct de vedere juridic a acestor consecinte, inclusiv a problemelor ce deriva din acestea pentru beneficiari, intr-un material viitor.