Sari direct la conținut

​​BILANȚ 3 ani cu Gabriela Firea la Primăria Capitalei: RADET a intrat în faliment, bucureștenii rămân tot mai des fără apă caldă, problemele de trafic și poluare s-au acutizat

HotNews.ro

După 3 ani cu Gabriela Firea la conducerea Primăriei Capitalei, bilanțul este unul dezmăgitor raportat la promisiunile făcute. În loc ca marile probleme ale orașului – traficul, poluarea, declinul sistemului centralizat de încălzire – să găsească rezolvare, acestea s-au acutizat fie din lipsa de acțiune, fie din cauza unor decizii ineficiente sau luate târziu. Concret, RADET a intrat în faliment, nu s-au făcut investițiile necesare în rețea, iar din cauza avariilor bucureștenii rămân tot mai des fără apă și căldură. Și în ceea ce privește traficul și poluarea, lucrurile s-au acutizat.

  • Vezi la finalul textului – Sondaj: Cum evaluați ce a făcut Gabriela Firea ca primar al Capitalei?

Primăria Capitalei a cumpărat 400 de autobuze noi, ceea ce este un lucru bun în ciuda scandalului din jurul achiziției și a defecțiunilor, însă în lipsa benzilor unice și a parcărilor park&ride, oamenii nu își lasă mașinile acasă fiindcă transportul public rămâne neatractiv. Și autobuzele vechi și cele noi rămân blocate în trafic și sunt aglomerate. Primăria Capitalei a reușit să facă benzi unice doar pe linia tramvaielor 21 și 1, unde rezultatele sunt spectaculoase, însă deocamdată doar atât. În proiect ar mai fi amenajarea de benzi unice pe liniile tramvaielor 16 și 32.

Nici la capitolul piste de biciclete nu s-au făcut progrese, în sensul că nu a fost inaugurată nicio pistă nouă și avem în continuare doar cei 10 km de infrastructură dedicată, o rușine pentru o capitală europeană. În lucru este un singur tronson, între Piața Victoriei și Aviației, trasat în mare parte pe pistele de pe bd Aviatorilor, însă acesta nu a fost finalizat.

Tot la capitolul trafic, primarul nu a reușit nici până acum să finalize cele două mari proiecte de infrastructură începute în urmă cu circa 10 ani , Pasajul Ciurel și Pasajul Nicolae Grigorescu. Singura lucrare majoră de infrastructură începută în mandatul Gabrielei Firea este lărgirea străzii Fabrica de Glucoză, unde se lucrează din toamna trecută în mod constant și cel mai probabil proiectul va fi finalizat în termen.

Totodată, Primăria are în desfășurare licitațiile pentru achiziția a 100 de tramvaie, 100 autobuze electrice, 130 de autobuze hibrid și 100 troleibuze. Măsura este un pas important pentru îmbunătățirea transportului public din oraș, fiindcă actualele mijloace de transport au de mult durata de viață depășită, însă această măsură singură nu va rezolva problema traficului.

Un domeniu unde lucrurile chiar se mișcă, este consolidarea clădirilor și reabilitarea fațadelor clădirilor dărăpănate. După ce în 20 de ani s-au consolidat 20 de clădiri, acum sunt în lucru sau în fază de proiectare nu mai puțin de 199 clădiri, iar pe șantiere se lucrează, potrivit datelor furnizate de municipalitate. Rămâne de văzut rezultatul final și câte clădiri ar reuși să consolideze Gabriela Firea până la finalul mandatului.

Cea mai controversată decizie din mandatul Gabrielei Firea, până acum, rămâne înființarea celor 22 de companii municipale, în care orașul a băgat 2,8 miliarde de lei prin majorări de capital succesive. Acestea au fost atacate în instanță de USR, fiindcă au fost înființate cu votul a jumătate plus unu din consilieri, nu cu două treimi, hotărârile de înființare fiind anulate definitiv. În paralel, USR are proces pentru dizolvarea lor. Cu toate acestea, Gabriela Firea continuă cu ele ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Problema majoră este că Gabriela Firea a delegat cele mai importante servicii publice acestor companii, iar în cazul în care vor fi dizolvate, până se fac noi achiziții publice, orașul ar putea fi paralizat. Soluția ar fi organizarea unor proceduri de urgență pentru achiziția serviciilor, în paralel cu dizolvarea.

Consilierii USR și PNL au toate motivele să nu voteze intrarea în legalitate a companiilor municipale (lipsa de transparență, angajări controversate, achiziții controversate), dar problema trebuie tranșată, în sensul că trebuie păstrat ce funcționează, iar restul desființate. Decizia trebuie însă luată din timp, nu în momentul în care este prea târziu.

Tot la capitolul controverse intră și stimulentele financiare acordate de Gabriela Firea. Pentru alocarea lor, în perioada 2017-2018 s-au cheltuit circa 109 milioane euro, iar în bugetul pe 2019 s-au prevăzut 96 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de municipalitate recent. O parte dintre bucureșteni le apreciază, alții spun că fac parte din categoria pomenilor electorale și că acești bani ar putea fi folosiți pentru modernizarea rețelei RADET sau fluidizarea traficului, adică investiți, bani care să aducă alți bani.

Gabriela Firea mai are un an din mandat, iar timpul promisiunilor a trecut de mult. Acum trebuie să arate ce a făcut și pe ce a cheltuit 4,5 miliarde de euro, bugetul Primăriei Capitalei în ultimii 3 ani.

Circumstanțe atenuante pentru ultimul de mandat al Gabrielei Firea ar fi scandalul cu Liviu Dragnea și retragerea sprijinului Guvernamental, dar și starea de sănătate a primarului general, până acum având nevoie de două intervenții chirurgicale, iar în luna iunie urmează a treia.

  • Criza RADET

Tribunalul București a decis falimentul RADET pe 17 aprilie 2019, la peste 2 ani de la intrarea în insolvență. Decizia a venit dupa o lungă perioadă de agonie în care RADET a acumulat datorii de circa 3,9 miliarde lei către ELCEN, producătorul de energie termică, și avarii la rețea din ce în ce mai dese, iar administratorul judiciar nu a reușit să vină cu un plan de reorganizare.

Primăria Municipiului București a anunțat pe 23 aprilie 2019 că a fost admisă cererea de suspendare provizorie a executării sentinței de deschidere a falimentului RADET, judecată la Curtea de Apel a Municipiului București. În următoarea perioadă întreaga activitate a RADET va fi preluată de Compania Municipală Termoenergetica.

Deși primarul Gabriela Firea a promis în campania electorală că salvarea RADET constituie o prioritate, primarul a venit în fiecare an cu o soluție diferită. Inițial, edilul a propus contopirea RADET cu ELCEN și ștergerea datoriilor, apoi a propus cumpărarea acțiunilor de la ELCEN, apoi un transfer de afacere către Compania Municipală Energetică, apoi o majorare de capital la Compania Municipală Energetica – 1,2 miliarde lei – pentru cumpărarea creanțelor ELCEN în vederea fuzionării cu RADET. Într-un final, în luna martie 2019, Consiliul General al Municipiului București, cu voturile consilierilor PSD și PNL, a aprobat înființarea companiilor municipale Termoenergetica și Energetica Servicii București, care vor prelua activitatea RADET, serviciul public fiind delegat către acestea după declararea falimentului.

Pe lângă avariile zilnice, Capitala risca să rămână fără apă caldă zilele trecute din cauza faptului că Primăria Capitalei nu a plătit subvenția asumată către ELCEN, furnizorul de agent termic, iar furnizorul de gaze urma să taie gazele.

Pentru a rezolva situația, Primăria Capitalei se va împumuta 462.661.949 lei de la Trezoreria Statului. Împrumutul trebuie restituit în 20 de ani, iar cadrul legal pentru acordarea sa este Ordonanța 35/2019.

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că s-a ajuns în această situaţie „neobişnuită” pentru că, în decembrie anul trecut, PMB a primit de la Ministerul Finanţelor o sumă mai mică cu 500 de milioane de lei, „exact suma despre care vorbim acum şi care era planificată în vederea plăţii gazelor”.

Rămâne de văzut cum va gestiona noua
companie acest serviciu și dacă va reuși să modernizeze rețeaua RADET sau sistemul va crăpa.

Pierderi imense

RADET a avut în 2017 pierderi totale de căldură de 28,61%, valoarea pierderilor de energie termică și apă de adaos ridicându-se la circa 80 milioane lei, potrivit bilanțului energetic al sistemului de termoficare postat pe site-ul municipalității. În total, au avut loc în sistem nu mai puțin de 7.596 incidente și avarii. În iarna 2018-2019 au existat doar câteva zile în care nu au fost avarii.

Prea puține investiții

La începutul anului, primarul Gabriela Firea anunța că în 2018 se vor face investiții de 17 milioane de euro (circa 76 milioane lei). Până la finalul anului au rămas în bugetul de investiții al regiei doar 9,7 milioane lei, circa două milioane de euro, restul fiind tăiați la rectificările bugetare fiindcă investițiile nu s-au făcut.

La începutul anului 2017, erau programate în buget investiții de 86 milioane lei. La final au rămas doar 7,5 milioane lei.

Pentru modernizarea rețelei RADET este nevoie de nu mai puțin de 1,4 miliarde de euro, pe o perioadă de 20 de ani, relevă documentele oficiale ale municipalității. Astfel, cifra investită în ultimii ani este minusculă.

Subvenția crește de la an la an, dar nu rezolvă problema

În comparație cu investițiile, Primăria Capitalei a plătit în ultimii 3 ani subvenții în valoare de peste 2,2 miliarde lei către RADET, pentru a acoperi diferența dintre prețul real al gigacaloriei și prețul plătit de populație. Subvenția este una dintre cele mai mari din țară, peste jumătate din prețul gigacaloriei. Iar acești bani merg la toată populația abonată la RADET, indiferent de venit.

În 2018, subvenția pentru RADET a fost de 879 milioane lei, în 2017 – 719 milioane lei, în 2016 – 717 milioane lei. Subvenția însă nu rezolvă problema RADET, doar face suportabil tariful pentru populație și acoperă pierderile din sistem.

Primarul Gabriela Firea a declarat în mai multe rânduri că va accesa fonduri europene pentru modernizarea rețelei RADET. Termenul inițial pentru depunerea cererii de finanțare pentru accesarea banilor era finalul anului 2018. Primăria Capitalei încă nu a depus cererea de finanțare, dar spune că termenul de depunere a fost prelungit, astfel că nu s-au pierdut banii. Până acum însă municipalitatea nu a anunțat că a obținut fondurile europene.

  • Trafic și poluare

Deși este una dintre cele mai mari probleme ale orașului, care merge mână în mână cu poluarea, rezultatele întârzie să apară, iar bucureștenii acuză că se circulă din ce în ce mai rău, mai ales la orele de vârf.

Proiectele de infrastructură

Pasajul Nicolae Grigorescu- Splai Dudescu

Primăria Capitalei nu a reușit să finalizeze nici acum lucrările la străpungerea Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu, deși pasajul este finalizat în proporție de 98%. Lucrările au fost blocate aproximativ 2 ani din cauză că nu s-a luat în calcul încă de la începutul proiectului supraînălțarea cablurilor electrice care trec peste pasaj. În plus, nu au fost prevăzute în contract lucrări privind iluminatul public, iluminatul arhitectural, semaforizarea intersectiilor si amplasarea separatoarelor de flux din beton. Abia în urmă cu două săptămâni municipalitatea a anunțat că proiectul a fost deblocat.

„Putem spune astazi căa am reușit să deblocăm în totalitate acest obiectiv extrem de important pentru traficul din Capitală, iar, în prezent, nu mai exista niciun impediment pentru ca această lucrare să poată fi dată în folosință până la sfârșitul acestui an. Străpungerea b-dul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu este încă unul dintre proiectele majore ale Capitalei pe care, la preluarea mandatului, le-am găsit complet blocate, cu mari intârzieri în ceea ce privește termenele de execuție. In aceeasi situație se găseau proiecte precum Pasaj Piata Sudului, finalizat în vara anului 2017 sau Străpungerea Ciurel – Nod Rutier Virtutii, aflat acum într-un stadiu avansat de execuție”, a explicat primarul Gabriela Firea.

Valoarea lucrărilor de iluminat, semaforizare si amplasare separatoare este de 6.970.435,44 lei, fără TVA.

Pentru supraînaltarea liniilor de înaltă tensiune, Primaria Municipiului Bucuresti a realizat în 2018 studiul în vederea executarii acestor lucrări. Ulterior, în luna octombrie 2018, Municipiul Bucuresti a semnat două contracte cu deținătorii rețelelor de energie electrică, respectiv Transelectrica SA si Enel, în urma cărora cei doi operatori au declanșat procedurile pentru a achiziționa serviciile de proiectare si execuție a lucrărilor necesare. In acest moment, Transelectrica SA si Enel se află în faza analizei de oferte, în vederea desemnării unui câștigător.

Lucrările la Străpungerea Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu au început în 2010.

Pasajul face parte din străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu care constă în lărgirea B-dului Nicolae Grigorescu la trei benzi pe sens, realizarea unui scuar median de 7-12 metri și lărgirea trotuarelor la 5 metri, construirea unui pasaj peste Dâmbovița. În etapa a doua artera va ajunge până în Șoseaua Olteniței. Consiliul General a aprobat la începutul anului 2019 indicatorii tehnico-economici pentrui a doua etapă, respectiv 63 milioane lei.

Proiectul a fost început în martie 2010 și ar fi trebuit încheiat la sfârșitul anului 2012. Lucrarea a fost însă blocată circa patru ani deoarece Consiliul General al Municipiului București nu a aprobat exproprierile, estimate la o valoare de 35 milioane lei (8 milioane euro). În urma unei licitații, valoarea proiectului a fost stabilită la 90 milioane lei. Lucrările au fost reluate în luna martie 2014. Exproprierile pentru prima etapă a lucrării au costat 30,9 milioane de lei.

Pasajul Ciurel

În ceea ce privește Pasajul de la Ciurel, două filmări făcute cu drona de Asociația Pro Infrastructura, una în aprilie 2018 și una în aprilie 2019, arată cât de mult au avansat lucrările în ultimul an: extrem de puțin raportat la declarațiile primarului general, Gabriela Firea, că pasajul este executat în proporție de 90%.

Inițial, edilul a promis că pasajul va fi gata în 2017, apoi în 2018, iar ultimul termen avansat este finalul anului 2019. Într-un comunicat emis de Primăria Capitalei la începutul lunii aprilie 2019 se arăta ca în proiectul de buget pe anul în curs s-au prevăzut pentru Penetrația Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitesti – Nodul Virtutii circa 11 milioane de euro, iar lucrarea se va finaliza până la finalul acestui an.

Pasajul Ciurel aprilie 2018 vs aprilie 2019; Foto: Asociația Pro Infrastructură

Pasajul Ciurel face parte din Străpungerea Ciurel – Nod Rutier Virtuții. Valoarea totală a proiectului este de 128 milioane euro.

În a doua etapă Primăria Capitalei va realiza străpungerea către A1. Culoarul stabilit inițial pentru lucrare nu va mai fi însă respectat.

Primăria Capitalei a demarat lucrările la drumul expres spre Autostrada Bucure

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro