Banii care trebuie pusi din buzunar pentru proiectele cu finantare UE – problema majora, nerezolvata, a cheltuirii fondurilor. Perspective de mai bine?

Principalul motiv al rezilierii contractelor de catre firmele mici si mijlocii si al esecului proiectelor: asigurarea contributiei proprii la proiectele cu fonduri structurale este problema despre care se discuta constant si inca fara solutie, de mai bine de doi ani. Cauza principala: criteriile bancilor pentru a acorda finantare. Acestea nu sunt dispuse sa fie mai flexibile iar, in aceste conditii, mingea eliminarii blocajului se afla in terenul autoritatilor de resort. Ceva „luminite” se intrezaresc, timid, macar incepand cu acest an – potrivit declaratiilor facute la seminarul „Cum sa iei bani de la UE?” organizat de Ziarul Financiar.

• Asigurarea resurselor proprii, principalul motiv al rezilierii proiectelor

Zeci de proiecte ale firmelor mici si mijlocii au fost reziliate, dintre cele initial admise pentru finantare, in cadrul Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice si Programului Operational Regional. Directorii acestor programe au admis ca motivul principal este asigurarea resurselor proprii pentru cofinantarea proiectelor.

Problemele principale sunt, asa cum se stie, reticenta bancilor, inexistenta unei posibilitati de garantare din partea statului si problemele cauzate de criza economica. Dat fiind ca pentru criza economica nu poate nimeni sa dea socoteala, ramane ca macar initiativele realizabile legate de finantare sa fie abordate, de catre banci si autoritati.

• Autoritatile indeamna bancile sa trateze mai indulgent firmele care au obtinut fonduri UE

„Din punct de vedere al bancilor comerciale, clientii sunt tratati la fel, fie ca au obtinut sau nu fonduri structurale”, a declarat la inceputul seminarului mentionat Radu Ghetea, presedintele CEC si al Asociatiei Romane a Bancilor.

Stefan Ciobanu, directorul Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale de la Ministerul Finantelor Publice i-a replicat mai tarziu, in absenta: „Nu inteleg cum, un proiect care poate sa-si recupereze 70% din bani prin finantare UE poate fi comparat cu un proiect care vine la finantare <>, mai ales in aceasta perioada de criza”. Stefan Ciobanu a mai spus ca „tirul intrebarilor legate de flexibilitatea procedurilor ar trebui sa fie adresat si bancilor comerciale, nu numai autoritatilor de resort. Observ ca opiniile sunt mai putin vocale catre sectorul bancar.”

• Cum facem proiectele finantabile si bancabile?

O alta problema ridicata de consultanti si beneficiari: criteriile pe care se decide „bancabilitatea” proiectelor. Cosmin Dragoi, partener la firma de consultanta M27 a solicitat bancherilor sa formuleze un „set de reguli pe care beneficiarii sa-l aplice pentru a sti sa indeplineasca criteriile”. Radu Ghetea a raspuns ca nu putem face acest lucru, pentru ca sunt diferite criteriile CEC fata de, spre exemplu, Alpha Bank care trebuie sa tina cont si de conditiile impuse de catre bancile mama.

„In schimb, putem face altceva”, a mai spus Ghetea: sa punem la dispozitia mediului de afaceri un set de principii generale de care noi bancile suntem obligate sa tinem cont. Exemplu – garantiile. Fiecare garantie are o anumita valoare in fata noastra si in fata Bancii Nationale, cand facem provizioanele. O sa incercam sa facem un compendium, lista de principii pe care bancile le aplica.”

De remarcat ca, recent, ministrul de Finante, Sebastian Vladescu, declara, in cadrul unui interviu acordat HotNews.ro ca „proiectele ar trebui sa fie eligibile pentru fonduri europene numai daca sunt si bancabile si ca se cauta o solutie in acest sens”.

• Capcana Ratei Interne de Rentabilitate (RIR) si clarificarile autoritatilor

O problema specifica in contextul bancabilitatii proiectelor, ridicata adeseori de catre consultanti si companii, in care se „impiedica” evaluarea proiectelor: indicatorul numit Rata Interna de Rentabilitate (RIR).

Constantin Turmac, de la compania Compass Consulting a explicat ca bancile se uita la companiile unde indicatorul ajunge la 18-30%, pe cand programele cu fonduri structurale care au criterii sociale solicita valori mai reduse ale acestui indicator – in jur de 9%. Aici, in opinia consultantilor, apare o ruptura.

Directorul Autoritatii de Management pentru Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice, Catalina Melita, a anuntat doua solutii pentru aceasta problema.

• „inca o simplificare a sistemului: la schemele de finantare pentru investitii, de anul acesta criteriul privind RIR s-a majorat de la 9% la 13%.
• o solutie pentru solicitantii de finantare: ceea ce solicitam noi, prin proiect, este Rata Interna de Rentabilitate strict a investitiei respective. Daca beneficiarul se duce la banca si spune ca 50% din suma respectiva vor fi decontati, si solicita recalcularea RIR pe aceasta baza, proiectul sigur va „sari” in zona bancabilitatii”.

• Alte posibile solutii

Autoritatile au mai spus ca incurajeaza prezentarea unui proiect mai intai la banca si apoi sa fie depus la Autoritatile de Management. „Sustin ideea ca beneficiarul sa mearga mai intai la banca, recomandam calduros acest lucru. Este o chestiune de educatie si pragmatism, altfel se irosesc bani, resurse si nervi in zadar, fiindca proiectul ar putea sa nu ajunga la bun sfarsit”, a mai spus Stefan Ciobanu.

Un aspect esential despre care inca nu s-a anuntat nimic oficial este posibilitatea garantarii de catre stat a imprumuturilor destinate cofinantarii proiectelor de catre firmele private. Teoretic, ar fi necesara o schema de ajutor de stat in acest sens care trebuie elaborata de catre Ministerul Finantelor Publice.