Sari direct la conținut

5 factori de risc comuni pentru amețeală și când să mergi la medic

Smile Media
Amețeală, Foto: Dr.Max
Amețeală, Foto: Dr.Max

​Hipotensiunea ortostatică, ce este cunoscută și sub denumirea de tensiune arterială scăzută la schimbarea poziției corpului, este o afecțiune caracterizată prin scăderea bruscă a tensiunii arteriale atunci când o persoană se ridică din poziție așezată sau întinsă. Există mai mulți factori de risc care pot duce la apariția amețelii și hipotensiunii ortostatice, de exemplu:

1. Vârsta înaintată

Vârsta înaintată se află printre factorii de risc sau cauzele comune pentru stările de amețeală. Odată cu vârsta, organismul uman trece prin numeroase schimbări fiziologice, care pot contribui la apariția amețelii. Acestea includ diminuarea acuității vizuale, auzului și echilibrului, precum și modificări ale funcției cardiace și a tensiunii arteriale. Conform specialiștilor, până la 20% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani se confruntă cu amețeli sau probleme de echilibru [1]-[2].

În același timp, capacitatea organismului de a se adapta la stresul fizic și psihologic scade odată cu înaintarea în vârstă. În general, seniorii au mai multe boli cronice, precum hipertensiunea, diabetul, bolile de inima sau cele neurologice, care pot contribui la apariția amețelii prin diverse mecanisme, cum ar fi scăderea fluxului sangvin către creier sau afectarea sistemului nervos [2].

Un alt factor de risc pentru amețeală la vârstnici este reprezentat de efectele secundare ale medicamentelor. Persoanele în vârstă sunt adesea supuse unui tratament cu mai multe medicamente, ceea ce crește riscul de interacțiuni adverse între acestea, care pot duce la amețeală.

2. Unele medicamente

Unele medicamente pot provoca amețeli ca efect secundar. În special, medicamentele pentru hipertensiune, anxietate, depresie și anumite tipuri de antibiotice sunt cunoscute pentru aceste simptome.

Mecanismul prin care aceste medicamente provoacă amețeală este complex și variază în funcție de tipul de medicament. În unele cazuri, medicamentele pot afecta presiunea sangvină și pot provoca amețeală prin scăderea fluxului de sânge către creier. În alte cazuri, medicamentele pot avea un efect direct asupra sistemului nervos central, perturbând semnalele care contribuie la menținerea echilibrului și coordonării.

Dacă suspectezi că amețeala este cauzată de un medicament pe care îl iei, este important să discuți despre acest lucru cu medicul tău. Nu trebuie să întrerupi brusc tratamentul, deoarece acest lucru poate duce la alte probleme de sănătate. În schimb, medicul poate fi capabil să ajusteze doza sau să sugereze o alternativă la medicament.

3. Odihna prelungită

Odihna prelungită, deși poate părea benefică, uneori poate avea efecte neașteptate asupra corpului, unul dintre ele fiind hipotensiunea ortostatică. Aceasta se referă la scăderea tensiunii arteriale atunci când te ridici în picioare după o perioadă de odihnă îndelungată, ceea ce poate provoca amețeală sau chiar leșin.

Pe lângă hipotensiunea ortostatică, odihna prelungită poate avea efecte negative asupra sistemului circulator. Acest lucru este cauzat de faptul că inactivitatea prelungită poate cauza încetinirea metabolismului, ceea ce poate duce la creșterea colesterolului și a presiunii sangvine.

Există totuși metode eficiente de a contracara aceste efecte. Unul dintre cele mai eficiente moduri de a combate efectele negative ale odihnei prelungite este exercițiul fizic regulat, în funcție de recomandările medicului. Alte metode includ o alimentație sănătoasă și hidratarea corespunzătoare.

4. Consumul de alcool

Consumul de alcool poate avea o serie de efecte asupra organismului, unele dintre acestea fiind direct legate de apariția amețelilor. Unul dintre cele mai importante efecte ale alcoolului este acela asupra sistemului nervos central, provocând o serie de reacții care pot duce la amețeală.

Un alt efect al consumului de alcool este legat de tensiunea arterială. Alcoolul poate afecta negativ tensiunea arterială, cauzând hipotensiunea. Acest lucru poate duce la sentimente de leșin sau amețeală, mai ales atunci când te ridici în picioare după ce ai stat jos sau culcat o perioadă.

Urmează deshidratarea, un alt aspect important legat de consumul de alcool și apariția amețelilor. Alcoolul este diuretic, ceea ce înseamnă că accelerează eliminarea lichidelor din organism. Acest proces poate duce la deshidratare, un factor comun care poate provoca amețeală sau leșin.

5. Expunerea la căldură

Expunerea la căldură poate fi o provocare pentru organism, în special în perioadele de caniculă. Atunci când suntem expuși la temperaturi ridicate pentru perioade lungi, corpul nostru încearcă să se răcească prin transpirație.

Procesul poate duce la deshidratare, care, la rândul său, poate provoca amețeală. Mai mult, căldura poate determina dilatarea vaselor de sânge, ceea ce poate duce la scăderea tensiunii arteriale și, prin urmare, la amețeală.

Dacă apare amețeala în urma expunerii la căldură, este important să te retragi într-un loc răcoros și să bei lichide pentru a te rehidrata. Dacă simptomele persistă, este recomandat să consulți un medic.

Când să mergi la medic?

Amețeala ușoară ocazională poate fi considerată normală, mai ales atunci când schimbăm poziția corpului. Cu toate acestea, dacă amețeala devine frecventă, persistentă sau severă, este un semn că ar trebui să consulți un medic [1]-[2]-[3].

Există anumite semne de alarmă care ar trebui să-ți dea de gândit. Dacă experimentezi leșin sau pierderea stării de conștiență, probleme de coordonare, dificultăți la mers, dureri sau disconfort în piept, sau observi prezența sângelui în fecale, ar trebui să mergi de urgență la medic [3].

Acest articol nu substituie consultul medical. În cazul în care te confrunți cu amețeli care au loc frecvent, mergi la medicul de familie sau la un specialist, pentru a obține un diagnostic avizat și un tratament optim. Doar un medic îți poate stabili tratamentul adecvat și îți poate face recomandări personalizate.

Bibliografie:

1. Publishing, Harvard Health. “Dizzy Spells When You Stand Up: When Should You Worry?” Harvard Health, www.health.harvard.edu/heart-health/dizzy-spells-when-you-stand-up-when-should-you-worry. Accessed 28 Feb. 2024;

2. “Orthostatic Hypotension (Postural Hypotension) – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/orthostatic-hypotension/symptoms-causes/syc-20352548#Causes. Accessed 28 Feb. 2024;

3. “Dizziness or Light-Headedness When Standing up – Heart and Blood Vessel Disorders.” MSD Manual Consumer Version, www.msdmanuals.com/home/heart-and-blood-vessel-disorders/symptoms-of-heart-and-blood-vessel-disorders/dizziness-or-light-headedness-when-standing-up. Accessed 28 Feb. 2024.

Articol susținut de Dr. Max

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro