BILANȚ Doi ani cu Gabriela Firea la Primăria Capitalei: marile proiecte pentru București – ce a promis și cât a realizat
Au trecut doi ani de când Gabriela Firea a fost aleasă în funcția de primar general al Capitalei și în ciuda promisiunilor mărețe din campania electorală, până acum rezultatele se lasă așteptate. În cei doi ani, edilul a reușit să finalizeze câteva proiecte mari, începute în vremea lui Sorin Oprescu: Pasajul de la Piața Sudului, Spitalul Gomoiu, reabilitarea bulevardului Liviu Rebreanu, lucrările de consolidare la Arcul de Triumf, Observatorul Astronomic și la sediul primăriei de vizavi de Cișmigiu, însă în ceea ce privește traficul rutier și poluarea, cele mai mari probleme ale Capitalei, lucrurile nu numai că nu s-au rezolvat, dar s-au înrăutățit.
- Pe 23 iunie 2016, Gabriela Firea a fost investita in functia de primar general, dupa castigarea alegerilor din 5 iunie 2016, ea devenind oficial primarul Bucurestiului.
Trafic
În afară de banda unică de pe linia tramvaiului 21, care funcționează foarte bine și a redus la jumătate timpul parcurs de tramvai, nu s-a mai făcut nicio bandă unică, nu s-au făcut parcările park&ride promise, cele 400 de autobuze încă nu au fost achiziționate, nu a mai demarat niciun șantier important pentru lucrări de infrastructură, numărul mașinilor înmatriculate a crescut din cauza eliminării timbrului de mediu la propunerea lui Liviu Dragnea, străzile sunt pline de gropi, în special cele cu linii de tramvai și a fost declanșată procedura de infringement pe poluare cu praf.
Primarul a promis că lucrările la Pasajul Ciurel se vor finaliza în decembrie 2017, însă și acum sunt departe de a fi gata. În aceeași situație se află și pasajul de la Nicolae Grigorescu, unde lucrările au ajuns la 90%, dar s-au blocat pentru că trebuie mutate niște cabluri electrice. Lucrările de lărgire a străzii Fabrica de Glucoză, anunțate încă din 2010, nu au început nici ele, deși licitația este făcută, iar teoretic faza de proiectare s-a încheiat.
În ceea ce privește benzile unice, edilul a promis că va amenaja astfel de facilități pe liniile tramvaielor 1, 16 și 32, însă până acum nu au început lucrările.
Licitația pentru achiziționarea celor 400 de autobuze a fost finalizată, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a respins contestațiile depuse de companiile Mercedes și Karsan, însă cele două companii se pot adresa instanței. Reamintim că după încheierea licitației internaționale, asocierea Otokar Europe SAS – Otokar Otomotiv Ve Savunma Sanayi A.S. a fost declarată câștigătoare, valoarea contractului fiind de 458.100.826 lei fără TVA. Primarul Gabriela Firea va semna marți contractul cu câștigătorul licitației.
Primăria Capitalei încă nu a demarat licitația pentru achiziția celor 100 de tramvaie și troleibuze.
Aglomerație în tramvai
Totuși, în ceea ce privește RATB, s-a întâmplat un lucru bun. În bugetul pe anul 2018 al Regiei s-au prevăzut circa 200 milioane lei pentru dotarea cu aer condiționat a 150 de autobuze, 143 tramvaie și 100 troleibuze, modernizarea a 13 tramvaie, achiziționarea a 5 automate de bilete, implementarea unui sistem de informare călători despre traseele RATB și timpii estimați de așteptare în stație, modernizarea a 33 refugii de tramvai și 6 milioane lei pentru implementarea unor culoare unice pentru tramvaie, după modelul liniilor 21 și 41. etc. Licitația pentru dotarea troleibuzelor cu aer condiționat a fost finalizată, iar cea pentru dotarea tramvaielor este în curs.
În ceea ce privește pistele pentru biciclete, în cei doi ani nu s-a mai făcut nicio pistă nouă, nici măcar cele vechi nu au fost întreținute – un exemplu fiind pista de pe Buzești – și nici urmă de cei 100 de km de piste promiși.
Pe 21 mai, Primăria Capitalei a demarat lucrările de reparații la carosabil și trotuare pe traseul Piața Victoriei – bd. Aviatorilor – bd. Beijing – bd. Caramfil – Șos. Pipera pentru a amenaja acolo o pistă de biciclete de 70 km – măsurată dus-întors. Reparațiile se vor finaliza până la data de 15 iunie, moment în care vor începe lucrările de trasare și semaforizare a traseului de piste de bicicliști mai sus-menționat, spun reprezentanții municipalității. Proiectul însă a fost contestat de asociațiile bicicliștilor deoarece nu respectă traseele aprobate în strategia de mobilitate a orașului. În 2017 și 2018 Primăria Capitalei a acordat 30.000 vouchere pentru achiziționarea de biciclete, trotinete electrice.
În ceea ce privește reorganizarea rutelor RATB, acest lucru nu s-a întâmplat, fiind făcute doar mici ajustări.
La propunerea primarului Gabriela Firea, Consiliul General al Municipiului București a aprobat înființarea mai multor linii RATB între București și localitățile din Județul Ilfov și suplimentarea autobuzelor pe liniile existente. Astfel, de la 18 linii preorășenești ar urma să se ajungă la 52.
Bucureștiul s-a aflat pe locul 5 în topul celor mai aglomerate orașe din lume, cu un indice de congestie de 50%, în 2016 acesta crescând cu 7% față de 2015, potrivit unui studiu publicat de producătorul olandez de sisteme de navigație prin GPS TomTom.
Astfel, potrivit hotărârii adoptate vor exista trasee RATB între București și: Periș, Tunari, Vidra, 1 Decembrie, Glina, Cernica, Mogoșoaia, Buftea, Tanganu, Darvari, Clinceni, Măgurele, Găneasa, Varteju, Moara Vlăsiei, Balotești, Otopeni, Sitaru, Ciolpani, Gruiu, Micșunești Moară, Siliștea Snagovului, Clinceni, Bragadiru, Dărăști, Șindrilița, Islaz, Centură Jilavei, Dascălu, Chitila, Vidra, Berceni, Ștefănești, Leordeni, Petrechioaia, Bălăceanca, Afumați, Cornetu, Chiajna, Pantelimon, Brănești, Dobroiești. În plus vor fi linii RATB între centrul Bucureștiului și Cartierul Militari, Cartierul Fortuna, Divertiland. Doar câteva dintre acestea au fost implementate până acum.
Dacă demararea unor proiecte de anvergură este complicată, procedura birocratică fiind complicată, Gabriela Firea nu a excelat nici în ceea ce privește realizarea unor lucruri mici în oraș, ce țin de bună gospodărire. De exemplu, pe marile bulevarde sunt zeci de alveole unde arborii lipsesc de ani de zile și nu au fost înlocuiți, porțiunile de pâmânt nu sunt plantate, fiind o sursă de praf, cabluri spânzură de pe stălpi, orașul este plin de reclame abandonate sau amplasate ilegal, trotuarele sunt neîngrijite, lipsesc marcaje rutiere de pe străzi, centrul istoric este murdar și neîngrijit.
Combaterea poluării și spații verzi
Comisia Europeană a trimis România, pe 17 mai, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în dosarul privind respectarea calității aerului. Potrivit CE, în cazul României cea mai gravă situație este în aglomerarea București, unde valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil țării, iar în 2016 acestea au fost depășite pentru o perioadă de 38 de zile. Mai departe, Curtea de Justiție a UE poate să achite sau să condamne statele membre. În cazul României, o eventuală condamnare la CJUE ne poate costa o sancțiune co
mpusă dintr-o sumă forfetară plus penalitați ce vor fi calculate pe baza unei formule specifice, pe zi de întârziere a măsurilor, de la data stabilită de Curtea de Justiție a UE prin eventuala sa hotărâre. În 2014, de exemplu, suma forfetară era de 1,8 milioane de euro, la care se adăugau penalități între 2.165 euro și 130.000 euro pe fiecare zi de întârziere.
Gabriela Firea a declarat atât în campania electorală cât și în timpul celor doi ani de mandat că reducerea poluării reprezintă o prioritate.
Printre măsurile anunțate se numără încurajarea transportului public, amenajarea de piste pentru biciclete, creșterea suprafeței de spațiu verde, amenajarea spațiilor verzi degradate, reabilitarea sistemului de termoficare, etc.
Din păcate, în ceea ce privește spațiile verzi, cu excepția răscumpărării Parcului Emil Gârleanu și definitivarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA), care cuprinde măsuri pentru următorii cinci ani, în vederea încadrării/menținerii concentrației poluanților atmosferici în valorile limită/țintă, nu s-au întâmplat foarte multe lucruri. Situația celorlalte parcuri retrocedate (Titan, Verdi, Plumbuita) nu a fost clarificată.
Primăria Capitalei a mai avut un plan de reducere a poluării aerului – Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului în Municipiul București, aprobat în 2010 – care cuprindea în linii mari aceleași măsuri ca PICA, însă foarte puține dintre acestea au fost implementate.
Mai mult, recent Direcția de Mediu a emis aviz de defrișare pentru cei peste 60 de arbori aflați pe terenul retrocedat din Parcul Tineretului unde urmează să fie construit un ansamblu de blocuri de până la 14 etaje deși pe 4 iunie urma să se judece unul din dosarele deschise de Eco-Civica și Salvați Bucureștiul pe această speță.
În plus, Primarul Gabriela Firea a promis că va inventaria terasele din Parcul Herăstrău și va lua măsuri în privința celor ridicate ilegal, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Un alt proiect controversat este transformarea unui drum forestier din pădurea Băneasa în drum rutier pentru accesul în cartierul rezidențial Greenfield. Primarul a delegat Primăria sectorului 1 să se ocupe de investiție și a fost de acord cu proiectul. Proiectul a fost pus pe ordinea de zi suplimentară a unei ședințe de Consiliu General, fără dezbatere publică. Motivul a fost că drumul actual spre cartier nu este suficient, iar locuitorii stau la coadă dimineața și seara. Dezvoltatorul cartierului vrea însă să extindă cartierul cu 39 de blocuri, iar în pădurea Băneasa, chiaqr pe marginea drumului sunt mai multe terenuri retrocedate.
Nici în ceea ce privește micile proiecte care pot făcute în câteva săptămâni și ar ameliora situația spațiilor verzi și a poluării nu s-au luat măsuri. Un exemplu este înlocuirea arborilor uscați de pe aliniamentele stradale și a celor lipsă. Apoi ar fi plantarea cu gazon a fâșiilor de spațiu verde deteriorate. O altă măsură este curățarea străzilor la rigolă. Deși activitatea este desfășurată de primăriile de sector, acest lucru nu se aplică, iar primarul general ar putea lua măsuri.
Criza RADET
Imediat după preluarea mandatului, RADET a intrat în insolvență, iar acum situația Regiei este incertă.
Potrivit unei minute a unei întâlniri care a avut loc la sediul ANAF, pe 9 mai 2018, între reprezentanți ai fiscului și Ministerului Finanțelor, ai Primăriei Capitalei și ai administratorilor judiciari de la Elcen și Radet, reprezentantul Primăriei Capitalei, Sorin Chiriță, a afirmat că RADET și ELCEN sunt în colaps cu o tendință directă spre faliment. Sorin Chiriță a mai spus că este iminentă sistarea fondurilor europene, deoarece starea de insolvabilitate a Elcen și Radet nu mai asigură sustenabilitatea proiectului de finanțare.
Recent, Consiliul General a aprobat, de principiu, transferul RADET și ELCEN către Compania Municipală Energetică București, proaspăt înființată de primarul Gabriela Firea. Dacă în cazul RADET lucrurile sunt mai simple, transferul ELCEN trebuie aprobat de Guvern.
Mai mult, este nevoie de investiții de miliarde de lei în rețeaua primară și de distribuție a RADET, dar și în modernizarea CET-urilor de la ELCEN. Anul trecut RADET a modernizat doar 5 km de rețea primară și de distribuție, investind circa 7 milioane lei. Anul acesta regia are planuri mai mari, 30 km, rămâne de văzut ce se va realiza.
Scandalul companiilor municipaleî
De departe, cea mai controversată decizie a Gabrielei Firea în cei doi ani de mandat a fost înființarea celor 22 de companii municipale, care au preluat sau urmează să presteze toate serviciile publice din oraș, de la asfaltarea străzilor, construcția de pasaje, iluminat public, combaterea țânțarilor, administrarea parcărilor, a cimitirelor, etc.
În 2018, companiile au un buget estimat la 1,2 miliarde lei, iar în 2017 acestea au fost capitalizate de municipalitate cu 720 milioane lei și împrumutate cu 135 milioane lei.
Deși sumele pe care aceste companii le gestionează sunt uriașe, iar serviciile prestate sunt vitale pentru buna funcționare a orașului, potrivit unui serial realizat de HotNews.ro, în mare parte la conducerea acestor companii au fost numiți oameni de partid (PSD, PMP, ALDE), apropiați ai Primăriei Voluntari, fără pregătirea profesională necesară în câmpul de activitate. Astfel că apar dubii că aceste companii vor reuși să cheltuiască corect banul public și că vor presta corespunzător serviciile plătite de primărie. O altă problemă este lipsa de transparență, astfel că nu știm ce contracte derulează, care este valoarea acestora, ce modificări se fac la nivelul conducerii.
Primarul general spune că urmează modelul vienez, însă la Viena sunt doar câteva companii municipale, iar pentru restul serviciilor se fac licitații.
Deși acest model, ca primăria să presteze servicii de interes public prin propriile companii, nu este unul rău că idee, în România este demonstrat că acest lucru nu a funcționat până acum decât restrâns – pe parcări, transport public. Riscul de a da de la început toate serviciile către companii este unul uriaș, iar în cazul în care acestea nu funcționează, anumite servicii rămânând neacoperite până se fac noile licitații.
Primarul general a vrut să transfere de mai multe ori străzile, parcările, sistemele de semaforizare, parcurile, cimitirele, ștrandurile și fondul imobiliar către o parte din aceste societăți, dar pe actuala legislație avea nevoie de două treimi, iar acest lucru nu a fost posibil deoarece opoziția nu a votat (PNL, USR), iar PSD-ALDE are doar majoritate absolută.
Mai mult, edilul a acuzat opoziția că blochează orașul, deși sunt c
INTERVIURILE HotNews.ro